Vești bune despre România

– Cu toată pandemia, viața merge înainte –

Companiile se unesc împotriva virusului

Peste 50 de companii românești au contribuit la transformarea în timp record (numai 19 zile!) a unei hale de depozitare a firmei „Leroy Mer­lin”, situată pe centura Capitalei, într-o unitate de suport medical, pentru persoanele bolnave de COVID-19. La inițiativa „Auchan” și „Leroy Mer­lin”, mai multe firme și asociații au ajutat la dotarea cu cele necesare a spațiului de 7.500 de metri pătrați. Zilele trecute, peste 100 de moto­cicliști de la „Bikers for Humanity” și alți volun­tari au montat cele 350 de paturi ale spitalului de campanie. Unitatea a fost predată Ministerului Sănătății, în prezența preșe­dintelui Klaus Iohan­nis, care a mulțumit mediului privat pentru impli­carea în lupta împotriva coro­navirusului. Un pro­iect similar e în lucru la Cluj, unde moderna Sală Polivalentă e transformată în centru medical.

Bucureștiul, cel mai prielnic oraș din lume pentru munca de acasă

Încercările de limitare a extinderii epidemiei de COVID-19 au obligat firmele să caute soluții pentru lucrul de acasă, în cazul angajaților care pot lucra de la distanță. „Telemunca” a devenit o realitate în ulti­mele două luni, iar specialiștii au început să caute care sunt orașele cele mai „prietenoase” cu noua realitate. Surpriză! Potrivit studiului „Remote Working Index”, Bucureștiul e orașul european ideal pentru lucrul de acasă. Studiul a clasificat 50 de orașe mari din lume, după cinci criterii: viteza co­nexiunii la Internet, serviciile de livrare a mâncă­rii la domi­ciliu, numărul de slujbe care îți permit să lucrezi de acasă, prețul unui calculator și costul vieții. În top, după București, se află orașele ameri­cane Houston și Las Vegas. Orașele cel mai puțin prie­tenoase cu mun­ca de acasă sunt Roma, Milano și Seul.

Oradea și Clujul, pe cont propriu

Oradea și Clujul și-au asigurat „autonomia” față de București nu doar din punct de vedere al ma­rilor investiții, ci și când vine vorba despre lupta cu epidemia. Primăria Oradea nu a așteptat achizițiile centralizate de echipamente de protecție pentru doctori și a negociat direct în China materiale în valoare de peste 3 milioane de dolari. „La noi, produsele nu se mai găseau, nu puteau fi livrate la timp sau erau prea scumpe”, explică primarul Ilie Bolojan. Orașul e un exemplu pentru felul în care a gestionat criza: primăria a reușit golească un spital de 460 de paturi și să-l transforme în centru COVID. De asemenea, niciun medic nu a fost infectat cu noul coronavirus. Nici clu­jenii nu au stat cu mâinile în sân. O aero­navă încărcată cu 75 de metri cubi de echi­pa­mente de protecție, achiziționate pentru spitalele din județ cu fonduri locale, a ate­rizat miercurea trecută la Cluj. Operațiunea a fost coordonată și organizată de echipa ONG-ului „Un singur Cluj”.

Dejul și Turda, magnet pentru fonduri europene

Organizația UrbanizeHub a stabilit topul orașelor din România care au contractat cele mai mari sume de bani din fonduri europene. Pe pri­mele locuri se află Oradea (250 mi­lioane de euro) și Cluj-Napoca (215 milioane). La ma­re distanță sunt Ti­mișoara și Iași. Surpriza o re­pre­zintă prezența în top a altor două municipii din județul Cluj, Turda (70 milioane) și Dej (54 milioane), aflate peste reședințe de județ, cu mai mult de 100.000 de locuitori. „Cu Oradea lumea s-a obișnuit deja să fie în top, dar sunt câteva orașe care se remarcă, Reșița, Turda, Zalău, Dej – toate cu peste 1.000 de euro fonduri UE pe cap de locuitor”. Experții spun că un oraș va fi cu atât mai bine pregătit pentru perioada de după pandemie, cu cât a contractat mai multe fonduri UE. Banii vizează îmbunătățirea transportului urban, revitalizarea unor obiective turistice sau reabilitarea termică a unor școli și lo­cuințe.

Clanța „anti-COVID”

Mai mulți tineri din Cluj au găsit o moda­litate origi­nală pentru a împiedica răspân­di­rea corona­virusului. După o idee pe care au găsit-o pe Inter­net, s-au pus pe trea­bă și au gândit un model de mâner care se aplică pe clanțele ușilor pentru ca aces­tea să poată fi des­chise cu… co­tul, pen­tru a nu mai expune mâ­na la contac­tul cu suprafețe posibil in­fectate. După mai mul­te nopți nedor­mite, tine­rii au ajuns la un mo­del fi­nal, pe care l-au replicat cu ajutorul unei imprimante 3D. Clanțele pentru cot astfel pro­duse au fost dis­tribuite gratuit spita­lelor din Cluj, acolo unde e cel mai mult ne­voie. „Am înce­put cu Clinica de He­ma­tologie din Cluj, iar de acolo s-a dus din vorbă în vorbă și am fost chemați la Institutul de Geno­mică, apoi la Institutul Oncologic, la Institutul Inimii, apoi în Oradea și în Baia Mare. Ne dă un sentiment de satisfacție, pentru că reacțiile pe care le-am primit din partea medicilor, și nu numai, este foarte bună”, spun tinerii.

Autostrada oamenilor buni

Omul de afaceri Ștefan Mandachi, cu­noscut publicului larg după ce a construit primul metru de autostradă din Moldova, a reușit să strângă, în numai două săptămâni, 1 milion de euro, în cadrul unei campanii caritabile, în sprijinul luptei cu epidemia din județul Suceava, zona cel mai grav afec­tată de COVID-19 din România. An­treprenorul a vândut, simbolic, câte 1 cen­ti­­metru pătrat din autostrada sa fiecărui donator care a oferit 10 euro. Mandachi și-a propus să adune trei milioane de euro pen­tru Suceava, prin Crucea Roșie Română, pentru a veni în sprijinul personalului me­dical din prima linie. Moldova are nu doar minți luminate, ci și suflete mari.

O nouă armă împotriva virusului

România a început zilele trecute procesul de co­lectare a plasmei pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus, metodă folo­sită deja în Occident. Teoretic, un pacient deja vindecat a dezvoltat anti­corpi care pot ajuta la vinde­carea noilor pa­cienților infectați. Plasma va fi administrată bolna­vilor critici cu vârsta de cel puțin 18 ani. În sensul acesta, Minis­terul Sănătății a elaborat Ordinul de mi­nistru privind me­todologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuția plasmei de la dona­tor vindecat de COVID-19 și utilizarea pentru pa­ci­enții critici cu COVID-19. În acest moment există trei aparate pentru tratarea cu plasmă a pacienților cu co­ronavirus donate Ministerului Sănătății, în București, Timișoara și Iași.