Speranța de viață a omului s-a dublat în ultimii 200 de ani. Vorbind despre România, aflăm că, în 1900, speranța de viață era de 36,4 ani! Astăzi, speranța medie de viață din țara noastră a crescut la 73,98 de ani (70,5 ani în cazul bărbaților, 77,6 ani în cel al femeilor). Potrivit analistului Marius Comper din Londra, România se află pe locul 109 în clasamentul mondial al speranței de viață. În acest context, ne putem întreba: în ce țară se trăiește cel mai mult? Răspunsul e cunoscut: în Monaco! Acolo trăiești 89,73 de ani. În șase decenii de acum înainte, în orașul-stat întins pe 202 hectare, cu o populație de 38.682 de locuitori, speranța medie de viață va deveni 100 de ani, spre disperarea Christinei Lagarde, fosta șefă a FMI, care s-a plâns că „bătrânii trăiesc prea mult, trebuie să facem ceva”. În ciuda oricărei pandemii de coronavirus, 100 de ani nu va mai fi un vârf de viață pentru Cartea Recordurilor și Guinness Book, ci o normalitate. Nou-născuții zilelor noastre au o șansă din trei, la femei, și o șansă din patru, la bărbați, să trăiască 100 de ani! Departamentul pentru Muncă și Pensii din Londra a calculat că, dintre cei 62 de milioane de locuitori ai Marii Britanii, un milion ar putea deveni centenari în următoarele decenii. Și ONU se agită: numărul celor ce vor împlini o sută de ani va crește extraordinar! În jurul anului 2100, şase țări vor avea câte un milion de oameni de o sută și de peste o sută de ani: China (în anul 2069), SUA (în 2073), Anglia (în 2074), Japonia (în 2075), India (2084) și Brazilia (în 2100). Secretul longevității extreme este condiționat de doi factori: genele (25%) și stilul de viață (75%). Există anumite zone în lume ale căror comunități au un comportament favorabil vieții îndelungate. Acestea sunt satele din Sardinia (Italia), din Loma Linda (California) și locuitorii din insulele japoneze Okinawa. De notat că longevitatea acestora este asigurată în principal de alimente vegetale și, mai puțin de carne. În viața de zi cu zi, acești oameni au o activitate fizică moderată, participând la activități comune alături de prieteni, rude și familie. Cele mai mari eforturi fizice pentru centenari sunt mersul la biserică, vizitarea prietenilor și întreținerea grădinilor. Nu există familie de țărani japonezi fără grădină de legume, mai ales că pe această insulă cresc peste 150 de tipuri de plante! Pe de altă parte, localnicii beau mult ceai diuretic. În acest fel, tensiunea arterială este scăzută, iar afecțiunile cardiace sunt rare. În fine, cercetările au pus în evidență o altă metodă de a trăi mult: restricția calorică. Multe proteine, vitamine și minerale, dar puține calorii! Consecințele sunt directe: întârzierea procesului de îmbătrânire, stimularea efectului antiinflamator, reducerea riscului de ateroscleroză și îmbunătățirea memoriei. Ca urmare, trăim în secolul în care vârsta de 100 de ani nu va mai surprinde pe nimeni. Mai ales pe copiii și pe tinerii de azi.
