Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Prof. dr. NICOLAE HÂNCU: “Nutriția neadecvată este responsabilă, la nivel mondial, de 11 milioane de decese pe an”

Membru de onoare al Academiei Române

Dovezile tot mai convingătoare că ce pu­nem în farfurie duce mai mult la boa­lă decât la sănătate au făcut ca nu­triția să ajungă în atenția… ONU. Problemele ge­ne­rate, la nivel global, de o alimentație ne­adec­vată, pe­ri­colele la care aceasta ne expune, sunt câteva dintre motivele pentru care s-a instituit o așa-numită de­cadă a nutriției pentru perioada 2016-2026. Intenția este de a pune față în față spe­cia­liști din întreaga lume cu factorii politici de­cizionali, în ideea unor eforturi conjugate, pen­tru rezolvarea problemelor nutriționale ale pla­netei.

Implicat în ceea ce ar trebui să se întâmple și în România din acest punct de vedere, prof. dr. Ni­co­lae Hâncu, membru de onoare al Academiei Ro­mâne, detaliază aspectele pe care o nutriție ne­adec­vată le poate genera.

“Se consumă în exces alimente de origine animală”

Foto: Shutterstock – 2

– Domnule doctor, cum s-a ajuns ca ONU să se implice într-o astfel de problematică mai de­grabă medicală?

– Nutriția este cel mai important factor extern care influențează starea de sănătate a omului, ca­li­ta­tea vieții și chiar mortali­tatea. Or, la ora actuală, nutriția neadecvată este res­ponsabilă, la nivel mon­dial, de 11 mi­lioane de decese pe an. Nici un alt factor de risc nu de­pășește acest nu­măr! Pe de altă parte, la nivel mon­dial, în fie­care an, trata­mentele afec­țiunilor ca­u­zate de o nutriție inadec­vată au costuri ini­ma­ginabile, de mi­liarde de dolari. Este evident, însă, că soluțiile la redre­sarea alimentară a pla­netei nu pot avea alt punct de ple­care decât cel po­li­tic. Ast­fel, un grup de spe­cialiști cu o noto­rietate extraor­di­nară la nivel mon­dial au ela­borat “Food Planet Health”, un raport care demons­trează că modul de ali­men­tație actual este to­tal dăunător, din ca­uza ex­ce­sului de car­ne și de pro­­duse de ori­gine animală, precum și a produselor proce­sate. În raport, spe­cia­liștii abordează un principiu, care trebuie aplicat concret, la nivelul fiecărei țări. Pentru că ali­men­tația diferă de la o țară la alta, de la o zonă la alta, cum e și cazul țării noastre. Și, la fel, ali­mentația urbană nu e la fel cu cea rurală.

Toate datele oficiale demonstrează că natura este influențată negativ de consumul totalmente irațional de alimente de origine animală, care, in­flu­ențând emisiile de gaze, dar și diversitatea so­lului și a vegetației, are efecte nefaste și asupra sănătății umane: obezitate, creșterea coleste­ro­lului, a tensiunii arteriale, boli de inimă, diabet, can­cer, adică boli cronice netransmisibile. Iar ame­­liorarea acestei situații nu se poate face decât prin decizii politice, și ONU a stabilit, în acest sens, direcții de acțiune pentru fiecare țară.

– A existat vreo reacție din partea Guvernului României?

– Din păcate, statul român nu e interesat de aceste aspecte, nimeni nu ne-a întrebat pe noi, spe­cialiștii, ce e de făcut, deși am făcut publice toate aceste informații încă din luna ianuarie a acestui an. Nimeni n-a fost interesat, nimeni n-a avut o reacție, nici de la Ministerul Sănătății, nici de la cel al Agriculturii… Sigur, ca medici, noi pu­tem ac­ționa la nivelul indivizilor. Dar influențarea bussines-ului nu stă în puterea noastră. Nu suntem naivi să credem că, de la un an la altul, de la un deceniu la altul, lucrurile se schimbă, se rezolvă. Dar gândim că fiecare individ ar trebui să știe cum să-și gestioneze mai bine consumul, să re­ducă risipa, pierderile, să reducă consumul pro­duselor de origine animală și de alimente ultra­pro­cesate: conserve, mezeluri, înghețată, brân­zeturi suprapro­cesate ș.a., crescând, totodată, con­sumul de alimente nerafinate, în special cereale. Dacă noi reușim să-i influențăm în acest sens măcar pe o parte din­tre cei care ni se adresează, eu cred că, totuși, facem un bine, de­cât să stăm pa­sivi și doar să cons­ta­tăm că se în­tâmplă ce se în­tâm­plă. Cred că e datoria fie­cărui me­dic nu­­tri­ționist să cu­noască aces­te lu­cruri și să inter­vi­nă în schim­barea lor.

“Geografia obezității s-a extins”

– Un termen care apare foar­te des în această discuție este obe­zitatea…

– Tot conform unui ra­port ONU, în acest moment, populația planetei este su­pra­ponderală, ceea ce, în urmă cu zece ani, era de necon­ceput, din cauza vastelor re­giuni din Asia și Africa, care erau subdezvoltate din punct de vedere al ali­men­tației. Nu știu dacă s-a redus geografia foamei, dar știu că s-a extins geografia obezității, pentru că discutăm de procente de obe­zitate impre­sio­nante, ast­fel încât și aici trebuie să facem ceva.

– Care sunt soluțiile la îndemână?

– Cel mai bun tratament al obezității este pre­venirea ei. Ca s-o prevenim, trebuie să avem un stil de viață sănătos, ceea ce înseamnă mișcare și mâncare. Ca să nu mai socotim consumul mo­de­rat de alcool și evitarea categorică a fumatului. În mod greșit se crede că prin fumat se con­trolează gre­utatea. Nici vorbă! Fumatul este prin­cipalul factor de risc care ajută la depunerea țe­sutului gras pe abdomen, favorizând apariția obe­zității abdo­mi­nale. Fiecare dintre noi ar trebui să învețe să mă­nân­ce, să învețe ce înseamnă stil de viață și să în­vețe cum și cât să se miște. Să reducă pon­derea ali­mentelor de origine animală, carne, ouă, brân­ze­turi, lapte. Să reducă mai ales con­su­mul de alimen­te de origine animală hiper­pro­ce­sate, să crească con­sumul de cereale și pro­duse cerealiere nera­fi­nate, de legume și fructe, de uleiuri vege­tale, nuci, semințe și alune. Grăsimea din iaurt, de exemplu, chiar dacă e de origine ani­mală, nu e periculoasă, pentru că este în aso­ciere cu pro­bioticele din iaurt și cu calciu, și atunci recoman­dăm iaurt cu o con­cen­trație nor­mală de grăsime, 3,5-4 la sută, în ni­ciun caz iaurt degresat! În plus, în orice moment al vieții trebuie să fim activi, iar acest îndemn vine de la părintele medicinei, Hi­pocrate, nu e ceva in­ventat acum de americani, de la care preluăm cam prea “pe ne­mes­tecate” totul. “A merge la sală” nu e sinonim cu mișcarea! Sala este o comer­cializare a stilului de viață, care are diferite efecte, nu intrăm în amă­nunte. Dar și comercializarea promovării nutriției are efecte ne­gative. Apariția de pseudo-nutriționiști sau nu­triționiști comerciali este și ea extrem de pe­ri­culoasă, pentru că au scăpat total de sub contro­lul unei legislații adecvate. Așa au apărut per­soa­ne care au făcut un curs de câteva zile, pe internet, dar se autointitulează “consilieri de nu­tri­ție”, își des­chid cabinete și dau sfaturi.

“Viața mea nu există fără mișcare”

– La vârsta de aproape 80 de ani, pe care mi-ați spus că o aveți, dvs. întruchipați imaginea perfectă a unui om sănătos. Explicația se află în alimen­ta­ție, în modul cum vă hrăniți?

– Mănânc de toate, dar cumpătat. Dimineața sunt lacto-vegetarian, la prânz mănânc în special carne albă și pește, iar seara, sunt iarăși vege­ta­rian. Din când în când, beau câte un pahar de vin sau de bere, dorm 7-8 ore pe noapte, niciodată ziua. Aces­ta e regimul meu de viață zilnic, de ani de zile. La acesta se adaugă, obligatoriu, gândirea pozitivă și mișcarea, care face parte din însăși condiția umană.

– Există un sport anume pe care-l practicați?

– Nu neapărat, dar viața mea nu există fără miș­care, adaptată, desigur, vârstei. Acum fac gim­nastică individuală, dimineața și seara, înot de câ­teva ori pe săptămână și, obligatoriu, fac zece mii de pași zilnic. Contează nu atât durata exer­ci­țiilor, cât să fie practicate constant.

– Așadar, nu e nevoie neapărat de un an­tre­nor personal ca să faci mișcare!

– Nu, dar e bine să discuți cu cineva priceput. De exemplu, trebuie știut că cei 10 mii de pași nu trebuie parcurși pe tocuri, că pe banda de alergat nu se urcă niciodată desculț și că este recoman­da­tă utilizarea bicicletei de cameră, din cauza lip­sei, pe stradă, a unor minime condiții de siguranță pen­tru bicicliști.

Nu există comentarii

Răspunde și tu

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian