Secretul sănătății veșnice – Propolisul în miere

• Este „combinația de aur” din medicina naturistă, utilă în mai mult de 300 de boli. Cu o eficiență a principiilor active incredibilă, propolisul în miere constituie medicamentul pe care cu toții tre­buie să îl avem acasă. Și nu doar să-l avem în casă, ci să-l și con­sumăm •

Propolisul poate avea culori de la galben deschis și până la brun închis, în funcție de plantele de pe care a fost colectat. Inițial, s-a crezut despre propolis că este un sim­plu material de construcții pentru stup. Sa­vanții greci ai antichității sunt cei care l-au bo­tezat astfel, pro însemnând partea din față, iar polis însemnând cetate. În tra­du­cere liberă, așa­dar, propolis s-ar traduce ca: apă­rătorul cetății. A­ceasta, de­oa­rece albinele folo­sesc acest produs pentru izola­rea stupului de infecții, apă și pentru astu­parea stricăciu­nilor. Egiptenii au observat primii că albinele, pur și simplu, mumi­fică in­sectele, rozătoarele și șerpii care le invadează stupul, cu aju­torul acestui produs api­col. Ca ata­re, medicii lor au fo­lo­sit propolisul pentru dez­infec­tare, dar și pentru îmbălsămarea mu­miilor. Ulte­rior, medicii greci și romani l-au folosit ca produs de igienă orală, ca anti­septic și vinde­cător în tratamentul rănilor. De acum mii de ani, pro­polisul era prescris pentru terapia locală a arsu­rilor cuta­nate, dar și pentru vindecarea le­ziunilor mu­coa­­selor.

Efectele vindecătoare ale propolisului în epoca modernă

Încă din al doilea Război Mondial, medicii ruși au observat proprietățile antibiotice uimi­toa­re ale propolisului. Ei l-au folosit în pre­mieră, cu un succes surprinzător, în tratarea unor infecții, de la tuberculoza pulmonară și până la dizenterie. În anii 70, s-a observat că propolisul distruge aproa­pe orice microorganism, nu doar bacteriile. Viru­șii, fungii patogeni sau chiar paraziți peri­culoși, cum ar fi protozoarele ori amibele, nu rezistă acțiunii propolisului.

La sfârșitul secolului XX, cercetările au mers mai depar­te și au demonstrat că imuni­ta­tea oa­me­nilor devine mai efi­cientă atunci când sunt tra­tați cu propolis. Mai mult, acest produs atacă selectiv celulele canceroase. Practic, el distruge doar ce­lu­lele maligne, lăsându-le neafectate pe cele să­nă­toase.

Tinctura de propolis

Este cea mai cunoscută formă de extracție din acest produs apicol. Casnic, se obține din 100 ml de alcool alimentar cât mai pur, în care se pun 20 grame de propolis. Industrial, tinctura se obține dintr-un alcool alimentar cu un grad de puritate foarte apropiat de 100%. În aceste condiții, se poate dizolva propolis și într-o proporție de 2-2,5 ori mai mare decât casnic, ceea ce îi crește con­siderabil forța terapeutică. Din păcate, toate tipurile de tinctură sunt dificil de ad­ministrat la copii, persoane cu probleme hepa­tice, care sunt sub tratament cu antibiotice ori au diverse contraindicații la alcool. Mai mult, aceas­tă tinctură se ia de regulă în apă (o linguriță în 100 ml de apă), ceea ce inactivează propolisul într-o foarte mare măsură. De aceea, cea mai bună formă de administrare internă a propolisu­lui este în miere, după cum vom vedea.

Propolisul fără alcool, diluat în miere

Propolisul în miere se obține, de regulă, prin dizolvarea tincturii în miere, rezultând o mixtură cu conținut mai mic de alcool. Dar deși tinctura dizolvată în miere este mai ușor tolerată de orga­nism, are, la rândul ei, dezavantaje majore: con­centrația scăzută de propolis și faptul că, pusă în cantități mari, tinctura se separă de miere. De curând a apărut, însă, propolisul în miere fără alcool. Acesta se obține pe cale industrială, printr-un pro­ces sofisticat de ameste­care în vid înaintat, la tem­peraturi scăzute și constant con­trolate. Prin acest proces, alcoolul din tinctură este eliminat complet și rezultă o mixtură cu o proporție ridicată de pro­polis. În magazinele și farmaciile naturiste, găsim propolis în miere cu o concentrație de 5%. De curând, a apărut și un propolis în miere cu o concentrație de 10%, adică foarte ridicată. Pro­polisul în miere 10% are un gust de taninuri și ră­șini extrem de pronunțat, dificil de su­portat de copii și de persoanele sensibile. Pe de altă parte, are o forță terapeutică cu totul remarcabilă.

Tratamente interne cu propolis în miere 10%

Dureri de gât și răceală

De la primele simptome, cum ar fi durerile de gât, curgerea nasu­lui (rinoree) sau frisoane, trebuie administrat câte un sfert de lingu­riță de propolis în miere, din oră în oră sau chiar mai des. Această com­binație se ține în gură cât mai mult timp și se lasă să alunece pe gât, așa încât să-și exercite efec­tele antivirale și antibiotice direct. După acest tratament simplu, am văzut multe cazuri în care infecția gripală a dispărut în câteva ore de tratament repetat. Pacienții spun că, în mai puțin de 24 de ore de folosire intensivă, durerile de gât se diminuează și apoi dispar, la fel și curge­­rea nasului sau inflamația la nivelul sinusu­rilor.

Gripa și complicațiile sale

În cazul gripelor, activarea imunitară pro­dusă de propolisul în miere este de mare ajutor pentru scurtarea duratei bolii și ușurarea simp­tomelor. Se administrează câte o linguriță cu propolis în mie­re, de 4-6 ori pe zi, până la vindecare. Tratamentul intern reduce durerile de cap și musculare, are efect antiinflamator la nivelul sinusurilor, larin­gelui și conductului audi­tiv. Pe de altă parte, propolisul în miere previne complicațiile gripei. Pe fondul slăbirii imunitare date de răceală sau gripă, organismul este infectat de bacterii ce afectează puternic căile respiratorii. Astfel, se ajunge de la o sim­plă infecție gripală, la bronșite, pneumonie, tuse convulsivă etc. Un studiu făcut în 2016, sub con­ducerea medicului italian Fran­cesco di Pierro, arată că infecțiile bacteriene în fază inci­pientă sunt localizate și stopate cu ajutorul pro­polisului. Așadar, în cele mai multe cazuri, dacă luăm propolis în miere, durata gripei este scur­tată, simptomele sunt ușurate, iar even­tua­lele complicații bacteriene sunt stopate în fașă. De altfel, propolisul mai are un secret în lupta cu supra-infectările bacteriene: „colaborează” sur­prin­­zător de bine cu antibioticele de sinteză, așa cum vom vedea.

Infecții rezistente la antibiotice

Încă din anii ‘70, înainte să apară criza bacte­riilor care nu răspund la tratament, oamenii de știință au testat propolisul ca antibiotic. Astfel, s-a demonstrat că propolisul este un antibac­terian natural eficient. Mai târziu, s-a observat un lucru neașteptat: efectul antibioticelor de sinteză este mult amplificat de ingerarea propolisului. Se vorbește chiar de o sinergie dintre antibiotice și propolis. Bacteriile rezistente la doze foarte mari dintr-un antibiotic de sinteză sunt distruse atunci când, pe lângă antibioticul respectiv, luat în doze normale, este adăugat și propolisul. Așa­dar, pe perioada tratamentului cu antibiotice, este reco­mandat să luăm câte o linguriță cu pro­polis în miere, de patru ori pe zi. Nu se reco­man­dă tinctura de propolis, alcoolul concentrat din aceasta putând inac­tiva antibio­ticele. Com­bina­ția antibiotice + propolis se re­comandă în cazul cistitelor, ne­fri­­telor, bronșitelor sau pneu­mo­niilor rezistente la tratament. În cazul infec­țiilor stafilococice ale pielii, pro­polisul în miere se poate aplica direct pe locul afectat.

Candidoze și infecții fungice

În cazul candidozelor bucale și digestive, se ia câte o jumătate de linguriță cu propolis în miere, de 6-8 ori pe zi. Se ține în gură cât mai mult timp și se lasă să alunece pe gât, exerci­tându-și efectul anti-fungic direct. În candidozele genitale, propo­lisul în miere se poate aplica local, având un efect puternic chiar și în cantități mici. Asupra mucoa­selor bucale și genitale, mierea cu propolis are un efect triplu:

* distruge candida și alți fungi patogeni (dife­rite specii de Aspergillus, de exemplu);

* reduce inflamația mucoasei și im­plicit sen­zația de usturime, arsură sau mâncărime;

* stimulează refacerea rapidă a mu­coa­selor, împiedicând supra-infectările bac­teriene sau recidivele infecțiilor fungice.

Herpes

În anul 2018, sub conducerea profesorului Petr Arenberger, de la Universitatea de Medicină din Praga, a fost făcut un studiu care demon­strează efectul excepțional al propolisului contra herpe­sului. Un preparat cu 0,5% propolis s-a do­vedit a fi mult mai eficient decât crema cu sub­stanța de sinteză aciclovir 5% (care este trata­men­tul stan­dard contra herpesului). Propolisul în miere admi­nistrat intern, câte jumătate de lingu­riță, de patru ori pe zi, stimulează imunitatea, accelerează pro­cesul de vindecare și previne recidiva herpesului. Local, propolisul în miere se aplică direct pe zona afectată de herpes în strat de grosime medie, de mai multe ori pe zi (cât mai des). Propolisul în miere folosit extern are efecte excepționale contra acestei afecțiuni virale: în primul rând, distruge toate tulpinile de herpes cunoscute, apoi împie­dică extinderea herpesului și afectarea unor zone sensibile, cum ar fi cea oculară. Propolisul în miere determină cicatri­zarea rapidă și estetică a leziunilor herpetice. Foarte important, fiind în mie­re, această combi­nație apicolă produce mini­mum de dureri și ustu­rimi la aplicare. Ca atare, poate fi folosit pe zone sensibile, cum ar fi cea bucală, labială, peri-ocu­lară (inclusiv pleoape) etc. Poate fi aplicat și pe răni deschise, prevenind supra­infectarea.

Cancer

Zeci de studii făcute în ultimele decenii de­monstrează efectul propolisului contra canceru­lui în diferite forme. Administrat intern sau pe culturi de celule, propolisul și-a dovedit eficiența și utilitatea în cancerul cervical, pulmonar, intes­tinal, cutanat, mamar, hepatic etc. Se țin cure de 21 de zile, timp în care se administrează propoli­sul în miere cu concentrația de 10%: câte o lin­guriță, de trei ori pe zi. După fiecare cură de o lună, se face o pauză de 5-7 zile, după care admi­nistrarea se reia. Pacienții oncologici care se con­fruntă cu inapetență și accese de vomă, inclusiv cei care urmează chimioterapia, vor ingera pro­polisul în miere rapid, înghițindu-l cu multă apă cu lămâie. În cazul pacienților care urmează radio­terapia și care se confruntă cu afte bucale, propolisul în miere va fi ținut cât mai mult timp în gură, pentru a-și exercita efectele terapeutice cicatrizante și antiinflamatoare asupra mucoa­selor.

Studiile științifice demonstrează existența unor acțiuni terapeutice incredibil de variate ale pro­­polisului în lupta contra cancerului.

* Contribuie la intrarea în remisie a bolii can­ceroase, prin activarea programului de auto-dis­tru­gere (apoptoza) a celulelor maligne.

* Împiedică formațiunile tumorale să se extindă, prin blocarea ciclurilor de replicare.

* Potențează acțiunea și diminuează reacțiile adverse ale unor medicamente chimio-terapeu­tice folosite în terapia anti-cancer, cum ar fi metotre­xatul. Administrat împreună cu lăptișorul de mat­că, face mai eficientă acțiunea terapeutică și reduce efectele adverse ale altor citostatice, cum ar fi: temozolomida, cisplatina sau taxolul.

* Împiedică eventualele recidive ale cance­rului, printr-o activare imunitară masivă.

Aplicații externe în cancer

Are efecte anti-tumorale în toate tipurile de cancer de piele, de la carcinomul bazocelular și spi­nocelular, până la periculosul și greu tratabilul melanom malign. Spre deosebire de tinctura de propolis, propolisul în miere se poate aplica și pe ulcerații sau sângerări, fără a produce dureri și us­turimi. Mai mult, propolisul în miere are un efect antiinflamator și anti-durere. El prote­jează zona afectată de suprainfectare, formând o peli­culă pe suprafața tratată. Pe leziunile cance­roase ale pielii se aplică propolisul în miere de 2-3 ori pe zi, lăsându-se minimum o oră pentru a-și exercita efectul terapeutic direct.

În cazul expunerii îndelungate la soare, ca factor preventiv contra cancerului de piele, se aplică propolis în miere, în peliculă subțire, pe zonele arse. După aplicare, se lasă vreme de 3 ore să-și exercite efectul calmant și anti-tumoral, după care se îndepărtează prin spălare cu infuzie de mușețel.

În cazul leziunilor produse de radioterapie, dar și în cazul tumorilor exteriorizate (la sân, de exemplu) se fac aplicații cu miere cu propolis, întinsă în strat de grosime medie. În aceste ca­zuri, preparatul se aplică o dată pe zi, vreme de 3 ore. În restul timpului, se recomandă apli­carea cremelor cu propolis și ceară curată de albine, care au o acțiune antiinflamatoare ex­cepțională. Am­bele produse au efect anti-tumoral, radiopro­tectiv și stimulent imu­nitar local. În plus, dimi­nuea­ză mi­rosurile extrem de neplăcute ale ulce­rațiilor în cancer.

În cazul cancerului bucal (inclusiv cancer la limbă), propolisul în miere se ia de 6-8 ori pe zi, câte jumătate de linguriță, care se ține în gură cât mai mult timp, pentru a-și exercita acțiunea terapeutică. Și în această categorie de afecțiuni, propolisul în miere are și o acțiune ino­do­rizantă.

Accident vascular

Și în acest domeniu s-a observat o acțiune pu­ternică a propolisului, ad­ministrat în cure de lungă durată. Repetate, ele ajută la restabilirea parțială a circulației cerebrale. Un studiu de medicină ex­perimentală din 2017 evi­dențiază că acest produs apicol atenuează daunele oxidative induse la nive­lul creierului de către re­ducerea irigării cu sânge. Se ia câte o linguriță cu propolis în miere, de trei ori pe zi, în cure de 28 de zile, urmate de 7 zile de pauză. Dacă se adaugă la tratamentul cu această combinație apicolă și lăptișorul de matcă în miere (30%), acțiunea de recuperare post-acci­dent vascular este mult accelerată. Sunt amelio­rate funcții cognitive cum ar fi: memoria, atenția, ca­pa­citatea de asociere. Apar și îmbunătățiri ale to­nu­sului psihic și ale comportamentului. În aso­ciere cu kinetoterapia, pot fi recuperate în mare măsură funcțiile motorii.

Hepatită și steatoză hepatică

Administrarea zilnică a propolisului în miere dă rezultate foarte bune în tratarea hepatitelor, fie ele acute, cronice sau cronice-evolutive. În hepa­ti­tele produse de factori diverși s-a observat creş­te­rea raportului albumină/globulină, scăderea trans­aminazelor, îmbunătăţirea stării generale a pacien­tului. În hepatitele virale, propolisul în miere îm­bunătățește imunitatea, ajutând organis­mul să lup­te cu infecția virală. În steatoza hepa­tică, adminis­trarea propolisului în miere contri­buie la reducerea proporției de țesut gras din ficat și susține funcțiile acestuia. Se fac tratamente cu o durată de 90 de zile, timp în care se ia câte o linguriță cu propolis în miere, de două ori pe zi, dimineața și seara, înainte de a mânca. După o cură, se face o pauză de 15 zile, după care admi­nistrarea se reia.

Precauții și contraindicații

Principala precauție a administrării propolisu­lui este alergia la produsele apicole. Se iau, în primele 3 zile de tratament, cantități foarte mici din acest produs, adică un vârf de cuțit zilnic, oprin­du-se administrarea propolisului în miere dacă pacientul observă simptome cum ar fi mân­cărimi în zona buco-faringiană, tulburări digesti­ve, dificultate în respirație şi hipersecreție pe căile respiratorii, erupţii cutanate.

Pe piele și mucoase, propolisul în miere se aplică, de asemenea, în doze mici la început. Pe o porțiune mică de piele mai sensibilă (cum ar fi cea de la articulații) se aplică o pi­cătură de pro­po­lis în miere și se lasă vreme de 15-30 minute. Dacă apar înroșirea și um­fla­rea pielii în zona res­pec­tivă, eventual senzații de usturime sau mâncărime, aplicarea externă a propolisului în miere va fi opri­tă. În cazul alergiei la propolis sau la alte pro­duse apicole se recomandă, pe lângă oprirea adminis­trării, și ingerarea unor doze mari de vitamina C.

Propolisul în miere cu concentrații mari (5-10%) poate fi comandat de la producătorul ApicolScience, la telefonul 0735/21.78.08 sau de pe site-ul: apicolscience.ro.