
După mai puțin de o lună, intrăm în sărbătorirea anului 100 de la semnarea Tratatului de la Trianon. Eveniment măreț pentru întreaga omenire, văzut însă cu spaimă de Ungaria, țara veșnic nemulțumită de „nedreptățile” care pretinde că i s-au făcut. A cheltuit sute de milioane de euro pentru a demonstra, prin cărți, filme și conferințe, că Trianonul trebuie anulat. Pe baza acestui „monstruos” act politic internațional din 1920, a fost semnat și Tratatul de la Paris, din 1947, dar și Acordurile de la Helsinki, din 1975, prin care Ungaria își vede pierdută pentru veșnicie șansa de a-și reface himerica „Ungarie Mare”. O fisură majoră în cadrul Trianonului a avut loc între anii 1940-1944, când Nordul Transilvaniei a fost răpit de Ungaria, cu sprijinul Germaniei naziste și al Italiei fasciste. Abia la începutul lui 1945, liderii pro-comuniști de la Budapesta l-au condamnat pe Horthy, declarându-se pro-sovietici. Aveau o singură rugăminte la generalissim-ul dictator: URSS să accepte stăpânirea Ungariei asupra Nordului Transilvaniei și chiar asupra întregii provincii românești. Între comuniștii cei mai insistenți s-a dovedit Matyas Rakosi, care a crezut, în 1945, că Stalin îl va susține fără reținere. Dar dictatorul s-a supărat și l-a amenințat. La câteva zile după aceea, în același an, l-a primit pe Gh. Gheorghiu Dej și i-a spus direct, fără ocolișuri: „Dej, eu nu pretind că stăpânesc istoria României, şi mai ales a Transilvaniei, mai bine decât tine. Am înţeles ce doriţi. Cunoaşteţi că, nu de mult, a fost la mine Rakosi, susţinând că nu numai Ardealul de Nord, ci şi întreaga Transilvanie se cuvine de drept să fie redată Ungariei. I-am răspuns că dacă mai insistă asupra acestei chestiuni, îl voi alunga fără menajamente (…). Dej, Transilvania va fi pe veci a României (Transilvania vecino na Rumînie)! Comuniştii unguri şi poporul ungar n-au fost în stare să facă ce au făcut comuniştii români şi poporul român. Voi aţi întors armele împotriva Germaniei, voi aveţi un 23 August! Ne-aţi ajutat să reducem cu şase luni războiul şi să salvăm peste două milioane de soldaţi ai Armatei Roşii (…) Mergeţi acasă şi spuneţi-le comuniştilor români, forţelor democratice ale României, că noi nu ne vom schimba poziţia faţă de Transilvania, că toate obstacolele ce vor apărea din partea Occidentului şi a acoliţilor lui Rakosi vor fi învinse şi dreptatea României va triumfa”, a spus Stalin, conform unui volum de memorialistică, publicat în 1998. Ținând seama de importanța europeană acordată în acei ani lui I.V. Stalin, ca principal învingător al lui Hitler, cuvintele sale au fost de o mare importanță la semnarea Tratatului de la Paris, din 1947. Urmându-i exemplul, comunistul de azi, de la Moscova, Vladimir Jirinovski, a declarat într-o conferință de presă: „Bucovina și Basarabia trebuie întoarse României! Este necesar să dăm înapoi ce le aparține românilor”. Iată, așadar, că există, la Moscova, și poziții pro românești, indiferent cui ar aparține. Dacă Ungaria strigă disperată „moarte Trianonului”, cheltuind averi ca să convingă lumea, adevărul istoric iese la suprafață de unde nu te aștepți. Mai ales când liderul oficial din capitala Rusiei, Putin, este bun amic cu liderul oficial din capitala Ungariei, Orban. Cei doi se arată surprinși și se prefac că n-au auzit glasul unui „excentric” ca Jirinovski. Însă noi, românii, l-am auzit și strigăm: „Trăiască Trianonul”.