Români pe firmamentul european

– Vești bune despre România –

Ne-am obișnuit să tot aflăm despre ro­mâni care ocupă poziții de top mondial, oa­meni care fac carieră în țară sau străi­nătate, în meserii dintre cele mai exigente, de la IT la cercetare și de la medicină la cultură. Chiar dacă sportul, obișnuitul nostru „ambasador” peste ho­tare, nu mai produce vedetele pe care le producea odini­oa­ră – deși Simona Halep e în topul mondial de ani buni, iar Cristina Neagu tocmai a primit a patra oară trofeul pentru cea mai bună jucătoare a lumii! –, sunt nenumărate domeniile în care nu sun­tem cu nimic mai prejos decât marile națiuni ale lumii. Un singur do­meniu ne lipsea, parcă, în zona aceasta a ex­ce­len­ței, și anume – reprezentarea în poziții de top la ni­ve­lul Uniunii Europene sau a instituțiilor ce­lor mai importante pe plan mondial. Iată, însă, că ultimul an ne-a adus vești excelente și în această privință. Per­se­verența noastră pe drumul euro-atlan­tic, pe de o parte, și, fără îndoială, calita­tea uma­nă și profesională, i-a promovat pe câțiva ro­mâni în po­ziții de conducere la Bruxelles sau la Luxem­burg, acolo unde se face și se desface marea politică.

Adina Vălean, comisar european

Adina Vălean, europarlamentar PNL, a fost de­semnată zilele trecute, de către președintele Comi­siei Europene, Ursula von der Leyen, pentru funcția de comisar european pentru Transporturi, din partea României. Numirea Adinei Vălean vine după un lung șir de tergiversări datorate unor nominalizări ne­conforme cu standardele etice ale UE, făcute de fostul premier, Viorica Dăncilă. După căderea Gu­vernului PSD, noul pre­mier, Ludovic Orban, a tri­mis la Bruxelles propu­nerea cu numele Adinei Vălean, acceptată imediat. „Doamna Vălean este un europarlamentar experi­men­tat, iar în cariera sa a acumulat experiență pe subiectele asociate por­to­foliului Transporturilor”, declarau purtătorii de cu­vânt din echipa Ursulei von de Leyen.

Adina Vălean este unul dintre românii cei mai influenți la Bruxelles, singurul europarlamentar ro­mân care a fost ales președinte de comisie în Par­lamentul European, din 2017 (Comisia pentru Mediu), iar din 2019 la Comisia pentru Industrii. Adina Vălean a fost și vicepreședinte al Parla­men­tului European, și raportor pentru reducerea tari­felor de roaming în interiorul UE. Este membru PNL de 20 de ani și este soția fostului președinte al partidului, Crin Antonescu.

Laura Codruța Kovesi, procuror-șef european

Dacă numirea Adinei Vălean pentru postul de comisar european a fost finalul unei întregi telenovele politice, promovarea Codruței Kovesi drept procuror-șef european a avut parte de un scenariu demn de Hollywood. Deși a câștigat cu brio concursul în fața unor reputați procurori din întreaga Europă și s-a bucu­rat de sprijinul deschis al Parlamentului European, Laura Codruța Kovesi a avut de așteptat instalarea noului Parlament European și căderea Guvernului Dăncilă, care îi purtase sâmbetele pe la Bruxelles, pentru a fi numită oficial în funcție. „Este un moment important şi simbolic pentru România, că lupta îm­potriva fraudei şi a corupţiei care aduc atingere fondurilor publice ale Uniunii Euro­pene va fi condusă de o româncă pentru următorii 7 ani. Felicitări, Laura Codruţa Kovesi! Ai şansa de a construi de la zero Parchetul European şi sunt sigur că o vei face cu competenţă şi cu responsabilitate”, a scris liderul grupului „Renew Europe” din Parlamentul European, Dacian Cioloș, unul dintre susți­nătorii româncei în culisele politicii europene.

Biroul Procurorului Public European, care va fi operaţional la sfârşitul lui 2020, va fi o instituţie in­de­pendentă, însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor îm­potriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 mili­oane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism. Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European.

Mircea Geoană, adjunctul șefului NATO

Mircea Geoană a fost numit, în luna octombrie, secretar general adjunct al NATO, el devenind, astfel, româ­nul aflat în cea mai înaltă poziție în ierarhia Alianței Nord-Atlantice și prima persoană din Europa Centrală și de Est care ocupă această poziție. Numirea sa a fost o surpriză pentru toată lumea, câtă vreme fostul preșe­dinte PSD intrase într-un con de umbră du­pă pierderea dramatică a alegerilor pre­zi­dențiale în fața lui Traian Băsescu, în 2009. Totuși, linia sa echilibrată, în vădit contrast cu derapajele PSD din ultima vreme, ca și CV-ul său respectabil, din care iese în evi­dență funcția de ambasador al României în Statele Unite ale Americii (1996-2000), au păstrat figura lui Geoană printre personajele frecventabile din lumea bună a diplomației mondiale. „Sunt încântat să anunț numirea lui Mir­cea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO”, spu­nea secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Este un su­porter devotat al întăririi relațiilor transatlantice, a cărui îndelun­gată experiență în funcții de stat și diplomatice îi va fi de ajutor în noua responsabilitate”. După preluarea funcției, Mircea Geoană a declarat că desemnarea sa este recunoașterea faptului că România este „un aliat serios”. Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost președinte al Senatului României, în perioada 2008-2011, ministru de Externe (2000-2004).

Dacian Cioloș, lider de grup parlamentar la Bruxelles

Fostul premier Dacian Cioloș este una dintre cele mai populare figuri politice românești în Europa de Vest. Fost comisar european pentru agri­cultură, Cioloș a fost ales recent lider al grupului Renew Europe (Reînnoim Europa), din Parlamentul European. Potrivit influentului cotidian „Politico”, șefia grupului îl propulsează pe Cioloș într-o poziție extrem de puternică, pentru că Renew Europe va arbitra, practic, orice decizie importantă din Parlamentul European, dat fiind că marile partide, popularii și socialiștii, au nevoie de un aliat pentru majoritate. Ca să obțină poziția de șef de grup europarlamentar, Dacian Cioloș și-a câștigat susținerea partidului „En Marche”, al președintelui francez Emmanuel Macron, a partidului spaniol Ciudadanos și a altor partide din Germania și Olanda.

Eșalonul 2: Oana Lungescu, Dana Spinanț, Cristiana Pașca-Palmer…

România este bine reprezentată nu doar la nivelul cel mai înalt al instituțiilor euro-atlantice, ci și în eșalonul doi. Puțină lume știe că o româncă, Oana Lungescu, se ocupă, încă din 2010, de coordonarea relațiilor Alianței Nord-Atlantice cu presa din toată lumea, dar și de discursurile și documentele publicate de secretarul general al NATO. Oana Lungescu este prima femeie și primul jurnalist care a obținut această funcție. S-a alăturat NATO după o carieră jurnalistică prodi­gioasă, în cadrul BBC. S-a născut în România, dar a emigrat în Ger­mania în 1985, după ce a refuzat colaborarea cu Securitatea. În 2016, a fost inclusă de „Politico” pe lista celor mai influente femei de la Bruxelles.

Tot o româncă, Dana Spinanț, a fost, pentru scurtă vreme, purtă­torul de cuvânt adjunct al Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Ulterior, a primit o funcție și mai importantă, aceea de Director pentru Comunicare Politică în cadrul Direcției Generale de Comunicare a executivului european. Înainte de a se alătura Comisiei Eu­ropene, Dana Spinanț a lucrat timp de 15 ani ca jurnalist, fiind direc­tor de știri și corespondent la Bruxelles pentru mai multe posturi de televiziune românești.

Cristiana Pașca-Palmer, fostul ministru de ex­cep­ție al Mediului, în Guvernul Dacian Cioloș, de­ține, și ea, un post onorant pentru România, acela de secretar executiv al Convenției Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind Diversita­tea Biologică. Funcția ocupată de ea reprezintă o poziție de înalt nivel, cu rang de Asistent Secretar General ONU, cel mai important post pe care un reprezentant al României l-a deținut vreodată în sistemul ONU.