TIA ȘERBĂNESCU: „La noi nu e doar pandemie, ci pandemoniu”

Analiza politică a lunii MARTIE

„Guvernul român știa din decembrie despre coronavirus, dar s-a jucat de-a anticipatele”

– De o lună încoace trăim într-o artmosferă de război, aproape asemănătoare cu aceea din tim­pul revoluției din Decembrie 1989. Zvonuri, pa­nică, armata în stradă, interdicții, libertăți sus­pen­date, ordonanțe militare, oamenii ascunși în case… Acum, ca și atunci, dușmanul este nevăzut, dar teribil. Singura diferență, esențială, de altfel, este că nu se trage cu arma. Starea de urgență a fost impusă din pricina unui coronavirus, Covid 19. Cum vedeți răspunsul guvernului liberal la această provocare, care nu e doar la meridian românesc, ci acoperă tot globul?

– Guvernul a reacționat în forță, România fiind printre primele țări care și-au închis școlile și gră­dinițele, precum și restaurantele și cafenelele, care a impus restricții de circulație cetățenilor și a luat și alte măsuri pentru limitarea răspândirii pande­miei de coronavirus. Premierul Orban și-a făcut chiar un titlu de glorie din asta. Pe de altă parte, totuși, s-a ratat startul, pentru că despre pericolul coronavirus se știa din decembrie – după cum ne asigură fostul președinte Traian Băsescu, care a zis că e gata să dea în scris că serviciile secrete au in­for­mat de atunci autoritățile. Iar când Băsescu vorbește de servicii secrete, știe ce spune, că doar le-a fost intim din tinerețea lui petroviană. Deci, pericolul a fost ignorat de PNL și președintele Iohannis, care între timp se jucau de-a guvernele. Ba era propus demisul Ludovic Orban din nou la guvernare, cu intenția declarată de a pica la vot în Parlament, ba era împins să formeze un guvern Flo­rin Cîțu, în ideea că va fi respins la vot, ba era obli­gat Cîțu să-și depună mandatul înainte de votul par­la­mentarilor, pentru că exista șansa ca, din pricina crizei sanitare tot mai evidente, să fie aprobat de Legislativ. Asta se întâmpla pe 12 Martie! În chiar ziua în care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara pandemia de coronavirus. Jocul acesta de-a uite guvernul, nu e guvernul avea o singură miză: declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Prin urmare, lumea era cuprinsă tot mai mult de boală, iar PNL și Iohannis visau încă la anticipate. Ofi­cia­lii noștri au dovedit, astfel, cât de rupți de realitate sunt, pentru că alegerile anticipate erau de două ori imposibile: întâi constituțional, apoi din cauza con­dițiilor pandemiei de coronavirus. Acum, pare-se că nu vom mai avea alegeri deloc în acest an. În fine, treziți la realitate de OMS, parlamentarii au votat online, în condiții de maximă siguranță, un nou-vechi cabinet condus de Ludovic Orban.

Guvernul nu s-a mișcat destul de repede și din motive obiective, cum ar fi faptul că această criză sanitară ne-a prins cu un stoc foarte subțire de echipamente medicale și de consumabile spita­li­cești, precum și cu o gaură în buget moștenită de la guvernarea PSD, care face acum dificilă achizi­țio­narea de materiale și aparate medicale necesare. Să nu ignorăm ce s-a întâmplat în Italia, Spania și Fran­ța, țări mult mai puternice financiar decât noi și cu sisteme de sănătate incomparabil mai bine pu­se la punct. Acolo, numărul de infecții și de morți este deja de proporții înspăimântătoare. Noi stăm încă bine, avem însă un potențial mai îngrijorător, da­că luăm în seamă atât lipsa de resurse și slă­biciunea sistemului nostru sanitar, cât și faptul că su­te de mii de români, aflați la lucru în Italia și Spa­nia, s-au întors în țară, și nu știm câți sunt purtători de coronavirus, pentru că n-au fost testați și mulți au fugit din carantină.

„Orban a ales să acționeze gradual. Poate că trebuia să fie radical”

– Din măsurile luate până acum, vi se pare că guvernanții noștri știu ce au de făcut, sau ac­țio­nează la întâmplare, sub imperiul panicii?

– Nu doar guvernul Orban, ci mai toate gu­ver­nele lumii, cu excepția celui al Chinei, par că au fost luate prin surprindere și depășite de eveni­men­te. China, fie a ascuns boala de mai multă vreme și a dat informații despre ea numai atunci când a găsit an­tidotul, fie ascunde proporțiile reale ale dezas­tru­lui. Altfel, nu se explică în ce mod a reușit să stingă fo­carele de infecție atât de repede și să aibă un nu­măr de infectați și de decedați mic în raport cu popu­lația sa. O paranteză, spre cugetare: din datele pe care le avem acum, luîndu-le de bune și pe cele fă­cute publice de China, rezultă că cele mai afectate de coronavirus au fost UE și SUA, ceea ce înseam­nă că și viitoarea criză economico-financiară, de­clan­șată de criza sanitară prelungită, va lovi cel mai tare UE și SUA. Cine câștigă? China.

Revenind la întrebarea dvs, guvernul român, după defazarea inițială, a luat măsuri graduale. De la „spălați-vă pe mâini!” a trecut la „stați acasă”. Și-a tot înăsprit sancțiunile pentru cei care nu res­pectă restricțiile de circulație, în funcție de creș­terea numărului de îmbolnăviri și de decese.

Să reținem că în mai toate privințele, și când e vorba de reformă socială, și când e vorba despre o pandemie, există două feluri de a acționa, după două școli de gândire: gradual și radical. Guvernul Or­ban a optat pentru primul. Unii îl critică pentru asta, spunând că, dată fiind precaritatea sistemului nos­tru de sănătate, trebuiau luate de la început mă­suri mai dure. Acum nu ne rămâne de făcut decât să sperăm că Orban și miniștrii lui au ales varianta bună. Însă, oricum, bătălia ar fi fost grea, cu atât mai mult cu cât nu doar pandemia bântuie pe meleaguri românești, ci și inconștiența și, cum am văzut deja, și corupția. Cum sunt profitori în vreme de război, bag samă că sunt profitori și pe timp de pandemie. Deja au apărut speculanți care vând măști și combinezoane medicale la suprapreț, iar atribuirea de contracte, care se face direct, fără licitație, așa cum e normal într-o stare de urgență, miroase a corupție pe alocuri.

„Firea și-a pus Cercel, ca să fie mai apetisantă electoral”

– Confruntarea cu dușmanul nevăzut a mai scos în evidență o neputință a sistemului medical ro­mânesc: angajările făcute pe pile și relații. Drept urmare, primele săptămâni de criză sani­tară s-au soldat cu decizii care au băgat în boală zeci de medici – ca în cazul spitalului din Suceava – și cu demisii și demiteri de la conducerea unor spitale și Direcții Județene de Sănătate.

– Având în vedere climatul social-politic din Ro­mânia, în care, precum spuneam, predomină co­rupția, angajările pe bază de pile și relații fac parte din realitatea de zi cu zi. Și nu văd ce soluții poate avea acum guvernul, contra incompetenței instalate la toate nivelurile și în toate straturile sociale, nu doar în domeniul medical. Acest „pat germinativ” va supraviețui, în orice condiții, și va produce, în con­tinuare, efecte. Mai ales că și PNL are clienții lui politici și interesele lui…

Dacă tot vorbim de demisii și demiteri, n-aș vrea să trecem cu lejeritate nici peste demisia mi­nis­trului Sănătății, Victor Costache, survenită ca ur­mare a unei discuții cu premierul Orban și cu pre­ședintele Iohannis. Se pare că lui Costache i se tra­ge de la o idee năstrușnică, lansată în spațiul public, că vrea să testeze pentru coronavirus, nici mai mult, nici mai puțin decât toată populația Bucureștiului. Asta, în condițiile în care prim-ministrul Orban spu­sese că putem face doar 200 de mii de teste, cu cele pe care le-am importat din Coreea de Sud. Și că prioritate au medicii și românii veniți din stră­inătate, ca fiind cei mai susceptibili de a fi infectați. Cum împărțea Costache 200 de mii de teste la 3 mi­lioane de locuitori, cât are Bucureștiul, rămâne un mis­ter pe care l-a luat cu el. Dar ideea a fost pre­luată și redusă la o scară mai credibilă, de către dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, și pri­marul general al Capitalei, Gabriela Firea. Ei au anun­țat că vor face 10.000 de teste rapide pe stradă, prin blocuri, bine că nu și la piață, pentru un studiu. Nu se știe cu ce folos, altul decât electoral. Pentru că testele rapide s-au dovedit în mare parte ine­fi­ciente și pentru că o testare făcută „pe picior” poate vicia rezultatele. Cum s-ar zice, Firea și-a pus Cer­cel, ca să fie mai apetisantă electoral. De altfel, Fi­rea și-a delegat atribuțiile unui viceprimar, tocmai pentru a se ocupa 100% de campania electorală.

„Nu știm daunele pe care le va provoca pandemia în economie”

– Dacă măsuri medicale au fost totuși luate, cele referitoare la sprijinirea economiei întârzie. Până și chioșcurile de ziare s-au închis într-o proporție care amenință apariția publicațiilor tipărite. Ca urmare, au fost „suspendate” 600.000 de contracte de muncă, iar numărul lor este în creștere. Ce ne așteaptă?

– Ce ne va lovi pe noi va lovi întreaga lume. Pe noi poate mai tare, pentru că nu avem banii SUA, ai Marii Britanii, Germaniei, Franței sau chiar ai Spaniei. Și cu atât mai tare cu cât la noi nu e doar pandemie, este pandemoniu – un fel de capitală a infernului, în care domnește dezordinea, corupția și discordia. Cabinetul Ludovic Orban a avut ghi­nionul de a prelua puterea după dezastrul lăsat de PSD și să se confrunte cu pandemia de coronavirus, imediat după aceea. O combinație amarnică de tot.

Și în privința măsurilor economice, guvernul Or­ban a optat pentru o intervenție graduală. Deo­cam­dată, a luat câteva privind plata de către stat a șo­majului tehnic – nu știm din ce fonduri –, amâ­na­rea plății rate­lor la bănci pentru cei care intră în șo­­maj tehnic, garantarea de către stat a dobânzilor la creditele bancare ale persoanelor care ajung în incapacitate temporară de plată; s-a discutat despre plafonarea prețurilor la anumite produse… Vom ve­dea ce va urma. Așteptăm și o recti­fi­care buge­ta­ră ex­traordinară. Însă, nici o măsură a guvernului nu ne garantează, de fapt, că vom fi mai pu­țin afectați de cri­za economică. De altfel, nu cred că vreun stat are o proiec­ție exactă a daunelor provocate de pande­mie în economie.