Vești bune despre România: Trenul vieții a repornit!

– Fără să mergem cu viteze amețitoare, ne putem bucura din nou de viață! Mecanicul s-a urcat în locomotivă, a tras semnalul și, prin ferestrele vagoanelor, primăvara lasă să defileze priveliști de vis. Iar odată cu ele, gândurile noastre de bine, pentru noul început de viață, care în multe zone ale țării a și pornit. Veștile bune curg precum ploile primăverii, dându-ne speranță că faptele însămânțate acum vor rodi. Doamne ajută! –

Centrul Bucureștiului, promenadă de weekend

Primăria Generală a Bucureștiului a decis înființarea mai multor zone de promenadă în centrul Capitalei, pentru a-i încuraja pe oameni să se plimbe prin oraș, după cele două luni de restricții impuse de starea de urgență. Măsura intră în vigoare începând de vineri, 22 mai. Din acel moment, circulația mașinilor va fi interzisă în zilele de weekend, în șase zone: Polonă, Calea Victoriei, Bulevardul Eroilor, strada Quinet, Bulevardul Dacia, strada Enescu și Bulevardul Unirii. Proiectul a fost inițiat de ONG-ul ARCEN, cunoscut pentru inițiativele legate de îmbunătățirea calității vieții bucureștenilor.

Tramvaiele produse la Arad, pe străzile din Oradea

Oradea, noua metropolă a vestului României, nu a stat pe loc în timpul pandemiei. Zilele trecute, primul tramvai nou produs de fabrica Astra Vagoane Arad a ajuns în oraș. Conform contractului, primele 10 garnituri vor fi livrate anul acesta, iar alte 10, până la sfârşitul anului viitor. Investiţia totală, finaţată din fonduri europene, se ridică la 148 milioane de lei. Cele 20 de tramvaie vor avea fiecare o capacitate de 160 de călători, vor fi dotate cu aer condiţionat, instalaţie de încălzire şi rampă pentru persoanele cu dizabilităţi. Tot zilele acestea, Primăria Oradea a încheiat amenajarea piațetei de lângă Catedrala Greco-Catolică din Piața Unirii. Gardul din jurul bisericii a fost eliminat, iar suprafața de peste 3.000 de metri pătrați a fost pietruită cu piatră de porfir și piatră cubică. Jos pălăria, orădeni!

Premiu european pentru un proiect românesc sprijinit de prințul Charles: „Ambulanța pentru Monumente”

Veste extraordinară pentru patrimoniul ro­mânesc! „Ambulanța pentru monumente” a câș­tigat cel mai important premiu european din domeniul patrimoniului, Premiul „Europa Nos­tra” 2020. Juriul competiției a apreciat că „Am­bulanța pentru monumente” acționează cu o mare sensibilitate pentru punerea în siguranță și restaurarea clădirilor de patrimoniu din Româ­nia. Proiectul constă într-o rețea alcătuită din Asociaţia Monumentum, Asociaţia pentru Patri­mo­niu Activ-PACT, Asociaţia Culturală Verna­cu­lar și Asociația „Arhaic”. Proiectul benefi­ciază de sprijinul Alteței Sale Regale, Prințul de Wales, prin The Prince’s Foundation și Anglo-Romanian Trust for Tradi­tional Architecture.

La aflarea știrii, Prințul Charles a trimis un emoționant mesaj video în România. „Mă gân­desc la toate acele minunate biserici de lemn, ale căror acoperișuri de șindrilă le-ați refăcut, conservând astfel picturile bizantine din inte­rior, la morile de apă și fortificațiile medievale, dar și la ruinele da­cice, toate salvate sau reparate. A fost minunat să văd cu câtă grijă faceți totul și cum țineți seamă de fiecare detaliu”, a spus Prințul.

Metroul Otopeni – Gara de Nord, gata în august!

Fostul mare jucător internațional de fotbal Gheorghe Popescu a venit, la început de mai, cu vești bune. Numit, în 2018, responsabil pentru organizarea Campionatului European de Fotbal, Gică Popescu a preluat supravegherea lucrărilor de infrastructură promise de România pentru a obține desfășurarea EURO 2020 în București. După doi ani de muncă, Popescu anunță că mult așteptata linie de metrou Aeroportul Otopeni – Gara de Nord va fi gata în august! „Mi-am asumat public proiectul și mărturisesc că m-a încercat, văzând că lucrările sunt gata în proporție de 70%, o senzație de mândrie, dar și de emoție. Bucureștiul se alătură marilor orașe care au tren direct de la aeroport către cea mai importantă stație feroviară”, a spus Popescu. Tot el promite că, din octombrie, stadioanele Ghencea, Giulești și Arcul de Triumf vor fi și ele gata pentru Europeanul reprogramat vara viitoare.

„DNA-ul Pădurilor”, la un pas de realitate

Vești bune avem și din zona ecologică. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat propunerea legis­lativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, care ar urma să funcționeze ca structură în cadrul Par­che­tului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializată în combaterea in­fracţiunilor îm­potriva mediului înconjurător. Direcţia de In­vestigare a Infrac­ţiunilor de Mediu va fi condusă de un procuror-şef. Au votat „pentru” 200 de de­putaţi, patru au votat „împotrivă”, iar 107 s-au abţinut.

Clujul investește pe timp de criză

Clujul nu a stat pe loc nici înainte de relaxarea dictată pe 15 mai. Dovadă, câteva investiții impor­tante care au fost finalizate chiar cu prilejul „reve­nirii la viață”. În prima zi în care s-a putut ieși fără declarații pe propria răspundere, clujenii din cartierul Între Lacuri s-au bucurat de relaxare într-un parc modern, întins pe mai bine de un hectar, făcut pe locul unei zone care se afla de ani buni într-o stare de degradare. Parcul are locuri de joacă pentru copii, aparate de fitness, fântână arteziană și acces gratuit la Internet. Investiția de 2 milioane de euro a fost asigurată din fonduri europene. Tot zilele trecute, a fost redată circulației, în cartierul „Bună Ziua”, una dintre străzile cele mai aglo­merate din oraș, extinsă și modernizată, cu 5 milioane de euro.

Iubirea bate pandemia

Tot la Cluj, primarul Emil Boc a oficiat, pe 16 mai, imediat du­pă relaxarea măsu­rilor de izolare la do­mi­ciliu, primele cunu­nii civile din noua noastră „normalitate”. Cu măști pe față și cu distanță „regulamen­tară” de doi metri în­tre rude și miri, cu cir­cuite separate pentru intrarea și ieșirea din frumoasa clădire a Ca­sino-ului din Parcul Central, primarul clu­jean a cununat, la finalul săptămânii tre­cute, 11 cupluri de îndrăgostiți. Pentru că nu a putut îmbrățișa însurățeii, Emil Boc a improvizat un salut de felicitare, conform cu noile reguli de pandemie: cu cotul! „Ca­să de piatră” și, întâi de toate, multă sănă­tate tinerilor căsătoriți!

Laura Kovesi, „Personalitatea Anului”

Laura Codruța Kovesi a fost numită „Persona­li­tatea Anului” de către influenta publicație londoneză „Emer­ging Europe”. „Premiul este o recunoaștere a mun­cii extraordinare pe care doamna Kovesi a fă­cut-o în frun­tea Direcției Națio­nale Anticorupție din Româ­nia, unde a devenit un mo­del pentru agen­țiile similare din Eu­ropa și un simbol al luptei îm­po­triva co­rupției și pentru întă­rirea statu­lui de drept”, argu­men­tează jur­naliștii occi­dentali. „Numirea sa ca prim procuror-șef european nu face decât să confirme rolul pe care l-a jucat și pe care con­tinuă să îl joace în lupta împo­triva co­rupției. Figu­rile de prim-plan din societatea româ­nească, poli­ticieni, oficiali, oameni de afaceri sau doctori, duc lipsă de credibilitate, fiind asociate cu fapte de corup­ție. Laura Kovesi este una dintre puți­nele figuri pu­blice care a reușit să se ridice deasupra acestor stereo­tipuri”.

Premiul Pulitzer, pentru o jurnalistă din România

Vești bune despre România vin nu doar din țară, ci și din Occident. Jurnalista româncă Monica Ulmanu, membră a echipei prestigiosului coti­dian american „Was­hington Post”, a câș­tigat, alături de mai mulți colegi, „Pre­miul Pulitzer”, pentru o serie de articole des­pre încălzirea glo­bală. Echipa din care face parte Monica a documentat nume­roa­sele locuri din lume în care media tem­peraturii a crescut cu 2 grade Celsius ca urmare a schimbărilor climatice, ajungând la un prag despre care specialiştii averti­zează că ar putea fi catastrofal, dacă va fi atins la nivel global.

Absolventă de Jurnalism la București, Monica Ulmanu s-a specializat în jurnalism vizual și a lucrat, de-a lungul timpului, în redacții dintre cele mai renumite, precum Reuters, „The New York Times”, „The Bos­ton Globe” și „The Guardian”.

Clubul „Fabrica”, din București, va fi salvat

Ministerul Culturii a anunțat, la începutul lunii mai, începerea procedurii de clasare a clădirii fostei fa­brici „Apollo”, de pe Strada 11 Iunie, din su­dul Capitalei. O veste ex­tra­ordinară, care în­seamnă că ac­tua­lul cen­­tru creativ, cunos­cut drept „Fa­bri­ca”, nu va dispă­rea, așa cum pro­pusese Pri­măria Ca­pi­ta­lei. Acțiu­nea vi­ne du­pă avertis­men­tele re­pre­zen­tan­ților socie­tății civile, care luptă pentru sal­va­rea patri­moniului orașului. Clădirea de secol XIX a Clu­bului „Fabrica” fusese propusă spre demolare de către Primăria Capitalei, care a și dat avizul în acest sens. În locul superbei clădiri de cărămidă, în care func­țio­nează, din 2007, un centru crea­tiv foarte popu­lar, urmau să apară mai multe blocuri de opt etaje.

ANDI DAISZLER, om de afaceri din Cluj

„Privim și mergem înainte! Trebuie să transformăm necunoscutul în ceva ce putem controla”

– Andi, ai fost în prima linie a voluntarilor clujeni care au ajutat oamenii și autoritățile din oraș în lupta cu pandemia. Cu ce imagine pozitivă te-ai încărcat în aceste două luni?

– Am descoperit foarte mulți oameni care s-au să­turat să stea și să aștepte să facă „alții” ceva și care și-au dat seama de puterea pe care o au când lucrează pentru o cauză comună. Sunt oameni care habar nu aveau unii de alții înainte de pandemie. Cea mai frumoasă imagine cu care eu am rămas? Faptul că au început să facă lucruri fără să mai întrebe de unde trebuie să vină solu­ția, ci, pur și sim­plu, s-au pus ei să facă tot ce le-a stat în putere: de la plat­forme digitale pentru monito­rizare și interven­ție rapidă, până la achiziția și livrarea de materiale pentru spitale. Ne-am dat seama că, în starea de urgență, proiectele la care lucram stag­nau, iar relațiile pe care le construiserăm de-a lungul timpului puteau fi folosite într-o altă direcție.

– De câteva zile, viața a revenit la o oarecare nor­malitate. Cum se vede ea de la Cluj, din perspectiva unui antreprenor?

– Se simt primii pași spre normalitate, pași mici, dar se simt. Noi, la tipografia familiei, avem clienți care ne calcă pragul, dar și clienți care ne roagă să le trimitem materialele tipărite în așa fel încât să nu existe in­teracțiune între noi și ei. Avem clienți ale căror comenzi se schimbă de azi pe mâine, pentru că și deciziile firmelor lor se schimbă rapid în perioada aceasta. Noi am ales să ne concentrăm pe ce putem schimba, ne gândim în ce altceva am putea investi, căutăm domenii de viitor, domenii pe care nu le-am abordat până acum. Privim și mergem înainte!

– Coordonezi evenimente de mare succes, care implică prezența oamenilor. Cum le-ai regândit pentru lunile ce urmează?

– Avem marele noroc că evenimentele noastre pot merge înainte, pe legislația stării de alertă. Evenimentul Strada Potaissa e „o piață de flori altfel” or, dacă poți merge la piață să cumperi fructe, poți veni și pe Strada Potaissa că cumperi cele mai frumoase flori din oraș. Cât privește LightsOn România, care e o expoziție de instalații de lumini în spații deschise, și acolo insta­lațiile ar putea fi prezentate publicului, evident cu niște măsuri de distanțare mai vizibile. Cred că e esențial să ne propunem lucruri pe care le putem face și să trans­formăm necunoscutul în ceva controlabil.

– Primul lucru pe care l-ai făcut după „relaxare” a fost să duci flori cadou mai multor firme din oraș. Care e ideea din spatele gestului tău?

– În timpul pandemiei, mi-am dat seama că printre noi sunt foarte mulți eroi pe care nu îi vede și despre care nu vorbește nimeni, pentru că nu sunt în prima linie, printre medici, ambulanțieri și autorități. Dar au existat și foarte mulți oameni care au avut un rol im­portant: bucătari care au trimis gratuit mâncare pentru medici, hoteluri care au cazat medici fără să aștepte ceva în schimb, spălătorii auto care au oferit servicii de dezinfecție pentru cei care făceau livrări către persoa­nele aflate în risc major. Oamenii ăștia au oferit tot ce au avut de oferit și poate nu au primit „Mulțumesc”-ul pe care l-ar fi meritat. Așa că ne-am luat noi sarcina să le facem o vizită și să le oferim o floare pentru gestul lor. Le-am dus câte o mușcată pe care am cumpărat-o de la micii producători cu care colaborăm la Strada Potaissa, ca să îi susținem și pe ei prin acest gest.

Matematica românească, din nou la înălțime

Matematiciana de origine română Ana Caraiani a primit premiul „Societății Europene de Mate­ma­tică”. Medaliată de două ori cu aur la Olimpiada Interna­țională de Matematică, Ana Caraiani este singura fe­meie care a câștigat de două ori prestigiosul con­curs nord-american „Put­nam”. A absolvit „Summa cum Laudae” Universitatea Princeton, are doctorat la Harvard, iar în prezent este profesor la Imperial College din Londra. Premiul Societății Europene de Matematică se atribuie o dată la patru ani, cu ocazia Congresului European de Matematică, pentru rezul­tate majore în cercetarea matematică, explică Socie­tatea de Științe Matematice din România. Premiul se acordă cercetătorilor cu ori­gini europene, cu vârsta mai mică de 35 de ani. Acum patru ani, premiul a fost obținut de Ciprian Mano­les­cu, acum la Universitatea Stanford, singurul olimpic din lume care a obținut trei scoruri perfecte la Olimpiada Internațională.

Foto: 123RF, AGERPRES, SHUTTERSTOCK