RODICA CULCER despre… „Programul economic va fi rescris după alegeri”

– Programul de relansare economică anunțat de guvern a fost făcut public. El reprezintă proiecte din 20 de domenii, în care ar urma să fie investite, până în 2030, peste 100 de miliarde de euro. Cum sună planul pe hârtie și ce șanse sunt să îl vedem pus în practică?

– Înainte de toate, să nu uităm că acest program este sortit să fie rescris după alegeri, când va deveni program de guvernare și, după toate probabilitățile, va trebui să cuprindă și obiectivele economice ale viitorilor parteneri de guvernare ai PNL. Este cert că vi­ziunea fundamentală a acestui program este una sănătoasă, pentru că introduce creșterea economică bazată pe investiții în locul celei bazate pe consum, ceea ce este de natură să-i îmbogățească pe români, și nu țările din care sunt importate bunurile de consum, cum se întâmplă în prezent. Finanțarea este, în linii mari, realistă, cu condiția ca ulterior guvernul să nu facă ceea ce au făcut antecesorii săi, mai ales guver­nele PSD, și anume, să mute fondurile alocate inves­tițiilor către salarii bugetare și pensii „nesimțite”. Sur­prinde neplăcut, totuși, absența unor referiri explicite la reforma administrației centrale și locale, care este fundamentală, pentru ca programul să nu rămână literă moartă. Cum să construiești 3000 km de drumuri cu o CNAIR minată de incompetență și corupție, dovadă fiind starea dezastruoasă a infrastructurii noastre rutiere? Este adevărat că programul menționează di­gitalizarea ca obiectiv, dar nu insistă suficient pe acest proces, care a rămas și astăzi, potrivit presei, domeniul rezervat firmelor asociate cu serviciile secrete. În con­cluzie, în ciuda unor accente populiste în alocarea granturilor pentru start-up-uri, putem vorbi despre o abordare corectă dar insuficient de curajoasă față de pro­blemele fundamentale ale administrației și eco­nomiei. Să sperăm că după alegeri, dacă vom scăpa de toxicitatea PSD, viitorul program de guvernare va fi cu adevărat reformist și mai atent la proiectele euro­pene în domeniul tehnologiei informațiilor și cel al economiei „verzi”, pentru că altfel, cele 33 de miliarde de euro din fondul de refacere post-pandemie, la care sperăm, vor rămâne un ideal mult prea îndepărtat.

– Germania a preluat, de la 1 iulie, prin Angela Merkel, președinția Consiliului Uniunii Europene. Experimentatul cancelar german are în față pro­vo­carea negocierii planului-gigant de relansare eco­no­mică, bugetul multi-anual 2021-2027 și complicatul acord comercial cu Marea Britanie, după Brexit. E o veste bună că suntem pe mâinile Angelei Merkel în această perioadă tulbure?

– Da, pentru că, din păcate, nu există la ora actuală un lider european mai bun decât ea, adică mai expe­ri­mentat, mai eficient și mai conștient de necesitatea de a salva UE și de a o reforma. Întruchipare a prag­ma­tis­mului, doamna Merkel a știut să salveze UE în mo­mentele critice, cum a fost criza financiară din 2007-2008, dar numai în limitele intereselor Germaniei, ceea ce a frânat integrarea zonei euro. În prezent, An­gela Merkel dorește să facă același lucru, adică să sal­veze Europa prin negocierea cu succes a adoptării pla­nului de relansare, în valoare de 750 de miliarde de eu­ro, inserat în bugetul UE pentru 2021-2027. Ea a în­țeles că insistența asupra unor norme prudențiale ex­ce­siv de riguroase pentru acordarea de granturi (fon­duri nerambursabile) unor țări lovite greu de pande­mie, mai ales Italia, este de natură să distrugă solida­ritatea europeană și să ducă la mai multe exit-uri în viitor. Motiv pentru care a și scos Germania din grupul țărilor „frugale”, care se opun granturilor, și a susținut alături de președintele francez Macron, proiectul de relansare. Probabil că ea este în acest moment singurul lider care are experiența și autoritatea necesare pentru a convinge Olanda și țările scandinave să nu blocheze adop­tarea bugetului UE. Același pragmatism a îndem­nat-o să pună un bemol și pe inițiativa unor comisari eu­ropeni și a unor state membre ale UE de a con­dițio­na granturile prin respectarea normelor democrației și statului de drept. Vizate sunt în primul rând Ungaria și Polonia, dar nici România nu poate fi sigură că trece testul. Or, doamna Merkel a declarat recent că, înainte să pui condiții pentru granturi, este bine ca sursa lor, adică bugetul UE, să existe, adică să fie aprobat. Una peste alta, aflată în plină criză de leadership, Europa nu are decât de câștigat dacă va fi condusă de o femeie inteligentă și competentă, care a gestionat atât de bine epidemia de coronavirus pentru Germania, chiar dacă, la fel ca Margaret Thatcher, ea nu va neglija niciodată interesele țării sale.