Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

COVID 19, agent electoral

Fixarea datei alegerilor locale pe 27 sep­tembrie a accentuat instrumen­ta­lizarea politică a pandemiei. Covid 19 a devenit agent electoral, cu rolul de a abate atenția votanților de la problemele concrete ale comunităților în care trăiesc. Este mai ușor să înghiți pe ne­mes­tecate o teorie a conspirației decât, de exem­plu, să cauți și să analizezi sursele poluă­rii într-o colec­tivi­tate urbană sau să sta­bilești cauzele pen­tru care, în treizeci de ani, in­fra­struc­tura unei localități a rămas tot cea din epoca feudală, deși fon­duri pentru dez­vol­tare au existat mereu. Pandemia (reală și dură în consecințe) a servit perfect in­teresele unor edili pe care alegerile, fie ele și într-un singur tur, îi amenințau cu schimbarea. Tactica devenită „clasică” a anunțării unor proiecte (mai vechi sau chiar de ultim mo­ment), mereu începute în preajma alegerilor imediate și amânate până la cele viitoare, este deja uzată. Criza sanitară a venit mănușă unor primari care, timp de patru ani, nu au făcut mai nimic pen­tru cetățenii pe care-i păstoresc, rotun­jin­du-și în schimb veniturile lor prin diverse „mâ­nării”, contracte preferențiale (aducătoare de „comisioane”), ajutoare dirijate etc. În Bucu­rești, „vitrina țării”, Gabriela Firea și subor­donații ei, PSD-iștii de la sectoare, au furnizat, de-a lungul mandatului, spectacole și pavoazări, „au plantat panseluțe” sau „au schimbat borduri”, fără ca viața citadinilor să se îmbu­nătățească prea mult. Bucu­reștiul a devenit una din­tre cele mai poluate capitale din Europa, transportul ur­ban s-a poticnit aproape total, iar infrastructura – apa, gazele, electricitatea – este mereu în pragul co­lap­sului. Iată însă că pandemia i-a furnizat pri­marului general pretextul unei mobilizări fără precedent, al propunerii unor măsuri menite s-o facă pe d-na edil-șef campioana sănătății bucu­reștenilor. Gabriela Firea a propus testa­rea tuturor locuitorilor, apoi a unui eșantion reprezentativ, apoi o testare selectivă, până când „marea mobilizare municipală” s-a fâsâit cu totul. Împreună cu PSD-ul, primărița a trecut apoi la negarea efectelor pandemiei, la alimentarea teoriilor conspirației, ca scuză pentru planul său sanitar eșuat. Pandemia i-a servit ca diversiune pentru ascunderea ade­văra­telor și gravelor probleme ale comunității administrate de ea.

Instrumentalizarea politică a pandemiei nu a putut acoperi, totuși, miza pe care alegerile locale o reprezintă pentru toate partidele. Primăriile dau tonul votului pentru parla­mentare. În funcție de numărul lor, forma­țiunile politice își „asezonează” strategiile, își restructurează programele, își schimbă ierar­hiile. Multe primării sunt adevărate „rampe de lansare” pentru politicienii care vor să joace un rol major în conducerea statului. Proporția primăriilor dobândite de un partid sau altul definește trendul electoral al acestora și, în unele cazuri, chiar viitorul lor. Localele din septembrie 2020 sunt, din această perspectivă, esențiale pentru „marele partid” al PSD-ului, care a dominat viața politică românească în ultimii treizeci de ani. „Dezastrul dragnist” l-a afectat profund, punându-l pentru prima dată în si­tuația de a pierde în mod efectiv puterea. Până acum, PSD-ul controla totul, chiar și atunci când se afla, la nivel parlamentar, for­mal, în opoziție. Plasându-și oamenii la con­ducerea majorității instituțiilor statului, el și-a asigurat continuitatea dominației, chiar dacă la șefia administrației centrale a venit alt partid. Dragnismul, adică disprețul nemascat pentru orice lege (corolar constant al evoluției PSD-ului), l-a obligat – după căderea lui Dragnea – la o strategie defensivă, pentru con­servarea propriei poziții pe scena politică. Păstrarea primăriilor câștigate anterior, ca bază pentru o revenire la nivel central (parla­mentar și guver­namental) a devenit, în conse­cință, funda­mentală. Doar că temele sale elec­torale, axate pe creșterile uriașe de salarii și pensii, pe nenumărate proiecte imaginare – reluate, cum am mai spus, la fiecare elecțiune – s-au „fu­mat”, cei mai mulți alegători obser­vându-le efectele pe pielea lor. Conducerea „par­tidului”, derutată și divizată intern, a apelat, de aceea, fără ezitare, la „ajutorul ne­sperat al pandemiei”, care s-a transformat în principala sa temă electorală. PSD-ul a atacat deciziile de prevenție sanitară ale guvernului, i-a blocat – cu sprijinul CCR pe care îl con­trolează – măsurile executive, i-a contestat ac­țiunile de în­grădire a focarelor pande­mice, ali­mentând în conti­nuare teo­riile conspiraționiste după ca­re Covid 19 nu există. Popu­­lismul său ieftin s-ar putea să coste dur societatea, pe fon­dul recrudescenței pan­demi­ce.

Zgomotul diversionist al propagandei PSD-iste este menit să excludă dezbaterea publică asupra rezultatelor administrației locale, practicată de aleșii săi, în ultimii patru ani. Alegerile într-un singur tur de scrutin îi favorizează pe primarii în funcție. Partidele opuse lui nu au, în context, decât șansa desem­nării unor candidați unici, care să reprezinte voința de schimbare a tuturor cetățenilor. So­luția s-a găsit la Bucu­rești, unde Nicușor Dan a devenit contracan­didatul cu cele mai mari șanse în fața Gabrielei Firea. Anunțul liderului Pro România, Victor Ponta, că partidul său va desemna și el un candidat la Primăria Capi­talei, sprijinindu-se pe bazinul electoral al aces­teia, îi ușurează misiunea. „Soluția bucu­reșteană” ar trebui repetată în toate localitățile cu primari PSD-iști. Dacă „baza electorală” a forma­țiunii este înfrântă, șansa ca România să devină „o țară normală” creș­te. Mo­mentul sep­tembrie 2020 ar putea marca în­ceputul „re­voltei nor­malității”!

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian