Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Vești bune despre România

Foto: Shutterstock

Cu gândul la viitor

– Chiar dacă pandemia ne obligă să ne gândim mai mult la ziua de azi decât la cea de mâine, veștile din ultimul timp ne demonstrează că România nu s-a blocat, dimpotrivă, are planuri serioase de viitor. Românii continuă să fie bine văzuți dincolo de hotare, în vreme ce în țară se pun la cale, din Moldova până în Ardeal, investiții care ne dau încredere și care ne bucură inima. Citiți, ca să vedeți ce proiecte occidentale stau să înceapă în Vrancea, în Sibiu sau în Bihor! –

Oradea – Complex balnear spectaculos, cu 17 bazine

Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, a a­nunțat zilele trecute un proiect de an­vergură, pe o su­pra­față de 3 hectare de teren, pe malul stâng al Cri­şu­lui Repede, în locul unei părţi din actualul Ştrand „Ioşia”. Este vorba despre un complex de ba­zine cu apă termală, 5 în ex­terior şi 12 în in­terior, o zo­nă de saună și trata­mente și un ponton în zona Crişului Repede, totul integrat într-o zonă verde, cu plante specifice zonelor cu ape calde. Fi­nanțarea va fi asigurată din fonduri europene și din contribuția orașului. Lucrările vor începe tot anul viitor și vor dura doi ani, promite Bolojan. „Cu acest proiect, Oradea își va con­firma poziția de oraș balnear”, spune edilul din Oradea.

Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor din Sibiu, deschise după 30 de ani!

De la începutul lunii august, sibienii se pot mândri cu încă două obiective turistice disponibile vizitatorilor atrași de frumusețile istorice ale orașului. După lucrări de modernizare care au necesitat investiții de peste 6 milioane de lei, Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor au fost redate circuitului turistic, după mai bine de 30 de ani. Cele două monumente istorice de pe Strada Cetății datează din secolele XIV – XVI și sunt legate printr-un coridor de strajă, singurul de acest fel păstrat în Sibiu: astfel, vizitarea lor se va face sub forma unui circuit cu intrarea prin Turnul Dulgherilor și ieșirea prin Turnul Olarilor.

Roboți de top, inventați de români din Anglia

Trei tineri antreprenori români, care și-au deschis o firmă de roboți autonomi în Anglia, au obținut o finanțare de 2,5 milioane de dolari, de la două fonduri de capital de risc și alți investitori. Firma „BotsAndUs” a fost fondată în 2015, la Londra, de Andrei Dănescu, Adrian Negoiță și Oana Jinga, iar până în prezent a atras investiții de circa 6 milioane de dolari, inclusiv fonduri europene. Roboții inventați de români lu­crea­ză în hipermarket-uri, depozite, clădiri de birouri sau ae­roporturi și preiau de la oameni sarcinile repetitive și consumatoare de timp, din procesele de culegere și a­na­liză de date, din teren sau servicii de relații cu cli­enții. Printre clienții „BotsAndUs” se numără și ae­ro­portul londonez Heathrow, cel mai mare din Eu­ro­pa. Românii sunt plecați în Marea Britanie de 11 ani și acolo și-au format echipa. Toți trei au absolvit fa­cul­tăți în București, apoi au urmat studii în Marea Britanie.

Expert român în Consiliul Geoparcurilor UNESCO

Începând din acest an, România are un re­pre­zentant la cel mai înalt nivel al coordonării geo­parcurilor internaționale UNESCO. Ale­xan­dru Andrășanu, directorul „Geoparcului In­ter­național UNESCO Țara Hațegului”, va face par­te din cel mai important for de decizie privind re­validarea Geoparcurilor Internaționale UNESCO și evaluarea teritoriilor care aspiră la acest statut.

Dr. Alexandru Andrășanu este directorul pri­mului geoparc internațional UNESCO din Ro­mânia – „Geoparcul Țara Hațegului” și di­rectorul departamentului Geologie de la Facul­tatea de Geologie și Geofizică a Universității din București. Din „Consiliul Geoparcurilor Interna­țio­nale UNESCO” fac parte 12 membri cu drept de vot, experți la cel mai înalt nivel, re­cunoscuți la nivel in­ter­na­țional pentru ac­ti­vitatea ști­in­țifică și pro­fe­sională în domeniul geo­parcu­rilor inter­naționale UNESCO. Mandatul es­te de 4 ani, iar numirea o face directorul ge­ne­ral al UNESCO, în urma unei evaluări riguroase.

Clujul, finalist la „Capitala europeană a inovării”

Comisia Europeană a anunțat zilele trecute că municipiul Cluj-Napoca se numără printre finaliștii concursului „Capitala europeană a inovării”, ce premiază oraşele europene care pun inovarea în centrul preocupărilor pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor. Finaliştii ediţiei din acest an sunt: Cluj-Napoca, Espoo (Finlanda), Gent (Belgia), Groningen (Ţările de Jos), Helsingborg (Suedia), Leeuwarden (Ţările de Jos), Leuven (Belgia), Linz (Austria), Milano (Italia), Reykjavik (Is­landa), Valencia (Spania) şi Viena (Austria). De menționat că re­prezentatul României e singurul oraș din Europa de Est. Finaliştii au fost selectaţi de un juriu la nivel înalt, format din experţi inde­pen­denţi. Oraşul câştigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum şi suma de 1 milion de euro, pentru a spri­jini acti­vi­tăţile sale de inovare. Fiecare dintre cele cinci oraşe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Vizantea, cea mai mare bază de tratament balnear din Moldova

Apele terapeutice din comuna Vi­­zantea-Livezi, județul Vrancea, vor putea fi utilizate pentru să­nă­tatea oa­me­ni­­lor, așa cum se în­tâm­pla în ur­mă cu sute de ani. Pro­iec­tul unei noi baze de tra­­ta­ment, cu pis­ci­nă in­te­rioa­ră, cu po­­sibi­lități de tra­­tare a bo­li­lor reu­ma­­tolo­gice, cu bază sportivă și de recreere, care va costa 37 de mi­li­oa­ne de lei, a fost aprobat de Mi­nis­terul Lu­cră­rilor Publice. Situat la nu­mai 7 kilometri de Soveja, satul Vizantea Mâ­năs­ti­reas­că, care apar­ţine comu­nei Vi­zantea-Livezi, este cunoscut încă din secolul al XIX-lea pentru apele sale minerale cu efec­te tera­peutice. Ve­chea sta­țiune din Vi­zantea a ajuns în pa­ragină, ca multe altele din țară, după 1990. Când noul pro­iect va fi gata, Vi­zan­tea va de­veni cea mai mare bază de tratament bal­near din Mol­dova.

Investiții de milioane de euro în Muzeul Astra

O altă știre pozitivă ne-a venit, zilele acestea, din Sibiu. Muzeul Astra, cel mai mare muzeu în aer liber din România, va be­neficia de investiţii de aproape 5 mi­li­oane euro, din granturi norvegiene, bani de la bugetul de stat şi din surse proprii. Pe lac se va construi o nouă sce­­nă pentru concerte gran­dioa­se şi festivaluri mari de film, în timp ce casa pe care muzeul o are în centrul oraşului Sibiu va fi modernizată şi transformată în „Centru de activităţi”. În plus, va fi construit un arheo­parc în care oa­menii vor putea să vadă și să ex­perimenteze cum trăiau familiile de daci. Scena veche de acum va fi de­molată şi va fi făcut un nou am­fiteatru natural, cu iarbă, cu băn­cuţe de lemn şi cu alei printre ele. Co­or­do­na­torii muzeului speră să poată or­ganiza la Astra o parte din „Fes­tivalul In­terna­ţional de Film Tran­sil­vania (TIFF)”, dar şi alte eveni­mente culturale. Din 2012 până în prezent, Muzeul Astra a câştigat proiecte de 15 milioane euro.

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian