Iubirea ca medicament

– Afecțiunea, leacul tuturor bolilor –

Este îndeobște cunoscut faptul că senti­mentele pozitive sunt mai prielnice să­nătății decât ura sau invidia. Dar poate vă va surprinde să aflați că până și micile gesturi prietenoase au o acțiune benefică asupra organis­mului nostru. De pildă, când soțul se întoarce acasă după o zi de lucru, modul cum îl întâmpină soția îi va influența dispoziția și starea de sănătate. Pentru inima și sistemul lui circulator va însemna o dife­rență enormă, dacă ea îl primește cu un zâmbet și o îmbrățișare, sau cu bombăneli și reproșuri, atunci când el vine obosit de la muncă. Și invers: efectul va fi total diferit, dacă el o așteaptă cu flori și o masă caldă, sau doar observând iritat că mai există vase nespălate în chiuvetă…

Leac pentru bolile de inimă

Mulți dintre cei ce se confruntă cu un stres cro­nic în activitatea lor profesională au simțit mereu pe pielea lor aceste lucruri, dar acum ele sunt și documentate științific. Cardiologii au constatat că manifestările de simpatie ale partenerului în momentul revederii și, cu atât mai mult, cele de afec­țiune reduc nivelul tensiunii arteriale. Vestea bună este valabilă, în egală măsură, pentru bărbați și femei. Specialiștii au verificat concret, prin intermediul unor teste, modul cum susținerea mo­rală și afectivă a partenerului se repercutează asu­pra nivelului tensiunii arteriale și a sănătății vaselor sangvine. Au fost incluși în experiment numai pacienți hipertensivi. Ei au fost ținuți sub ob­servație timp de trei ani, după care li s-a făcut o evaluare finală. Cercetătorii au reținut două direcții diferite de evoluție a afecțiunii de care sufereau toți subiecții. La acei pacienți care aveau o relație armonioasă și caldă în cuplu s-a înregistrat o scă­dere a tensiunii, pe când la cei tratați de partener cu răceală și indiferență, tensiunea crescuse. Un alt element luat în considerare a fost peretele ventri­culului stâng. Acest compartiment al inimii pom­pează sângele oxigenat în artere, iar atunci când tensiunea scapă de sub control, efortul suplimentar face ca peretele lui să se îngroașe. Și aici a apărut o deosebire clară între cele două categorii de hipertensivi: la primii, țesutul muscular care for­mează peretele ventriculului s-a subțiat, în timp ce la ceilalți a apărut o îngroșare (hipertrofia ventri­culului stâng).

Simplă conviețuire sau dragoste?

Sentimentul iubirii ne dăruiește nu numai feri­cire, ci și o rezistență crescută în lupta cu bolile. Se cunoaște de mult faptul că văduvii au o speranță de viață mai redusă comparativ cu bărbații de aceeași vârstă, cu soții ce se află încă în viață. Totuși simpla prezență a unui partener alături de noi nu este suficientă pentru a ne garanta starea de bine. Importantă este, înainte de toate, ca­litatea relației.

În cadrul unui studiu realizat în anii ’70, cu subiecți exclusiv masculini, aceștia au fost întrebați: „Soția dvs. vă oferă dovezi de iubire?”. Printre cei care au putut răs­punde din toată inima cu „Da” la această întrebare, numărul cardiacilor și al celor ce suferiseră deja un infarct era de două ori mai mic, comparativ cu grupul bărbaților însurați, care nu se simțeau iubiți de tovarășa lor de viață. Chiar dacă în dosarul medical al celor dintâi figurau destule probleme de sănătate, ca de pildă, valori crescute ale colesterolului, hipertensiune, exces de greutate corporală, sedentarism și alți factori tipici de risc ai infarctului și accidentului vascular cerebral, acești oameni lăsau impresia că beneficiază de o pro­tecție mai eficientă, datorită însuși sentimen­tului că sunt iubiți.

Lipsa iubirii și ulcerul de stomac

Un raport de cauzalitate similar se întâlnește și în cazul ulcerului duodenal. O echipă de cercetători din Cleveland a chestionat peste 8.000 de bărbați, îndreptându-și atenția, în special, către cei ce con­siderau că nu sunt iubiți de soțiile lor. S-a dovedit că la ei frecvența acestui tip de ulcer era sensibil mai mare. Mai mult decât atât: autorii studiului au avut surpriza să descopere că, la un bărbat iubit de partenera sa și care, în același timp, fumează, este hipertensiv și ex­pus la un nivel ridicat de stres, probabilitatea de declanșare a unui ulcer duodenal e mai redusă decât la cel care nu prezintă fac­torii clasici de risc, în schimb resimte acut frustrarea provocată de faptul că soția are o atitudine nepăsătoare față de el, sau chiar îl detestă ori îl disprețuiește.

Emoțiile pozitive și cancerul

Rezultatele enunțate mai sus sunt valabile atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Numai că, în urmă cu câteva decenii, la studiile clinice parti­cipau ca voluntari mai degrabă bărbații decât femeile. În prezent însă, cercetătorii știu că mai ales femeile sunt cele care au de profitat atunci când într-o relație predomină sentimentele pozitive, în așa fel încât ele se simt îndrăgite, respectate și ocrotite. Literatura de specialitate consemnează cazurile unor paciente cu cancer mamar, care au avut șanse mai bune de supraviețuire tocmai datorită faptului că au primit sprijin emoțional de la partenerii lor. În schimb, printre femeile cu tu­mori maligne, care aveau parte de prea puțină dragoste, s-au înregistrat de două ori mai multe decese.

Indiferența și nasul înfundat

Dar nu numai patologiile grave – cum sunt infarctul, accidentul vascular sau cancerul – scot în evidență însemnătatea iubirii, a sentimentelor pozi­tive în general, pentru starea noastră de sănătate. Și afecțiunile considerate banale, ca răcelile și gripele, mani­fes­tate prin guturai, răgușeală și tuse, precum și indispozițiile gastrice sau infecțiile urinare provoacă mai multă suferință bolnavilor, atunci când ei trăiesc cu nemulțumirea de a avea ală­turi un om indiferent, care îi ignoră. Ce legătură ar putea să aibă un nas înfundat, care curge, cu sentimentul stăruitor că ești neglijat? Ei bine, are! Într-o rela­ție stabilă, bazată pe afecțiune reciprocă, ambii parteneri se îmbolnăvesc mult mai rar. Astăzi, oa­menii de știință sunt dispuși să recunoască acest adevăr ce nu mai poate fi combătut: dragostea posedă forța tămăduitoare a unui medicament.

Inima, pisica și câinele

Și chiar dacă nu ești neapărat un mare iubitor al necuvântătoarelor, este imposibil să nu-ți dai seama că, dincolo de limbaj, poți avea o comunicare afec­tivă nu numai cu animalele de companie, ci și cu plantele din ghiveci sau din grădină. Cineva care se ocupă zi de zi de câi­nele sau pisica lui, ori se îngrijește să-și ude florile și se bucură de frumu­sețea lor, obține, doar prin aceste mărunte ges­turi cotidiene, o anumită protecție împotriva in­farctului, a acci­dentu­lui vascular cerebral și a altor boli provocate de stilul de viață contem­poran. Iar lucrurile nu se opresc aici. Specialiștii au ajuns la concluzia că animalele de companie contribuie chiar mai mult la sănătatea inimii, decât partenerul conjugal. Probabil fiindcă e mai greu să te cerți cu un mai­danez adoptat de pe stradă sau cu pasărea din colivie. Animalele n-au obiceiul de a te contrazice la tot pasul și nici de a-ți arunca replici ofensa­toare…

Hormonii fericirii și sănătatea

Problemele care întârzie să-și găsească rezol­varea îi afectează pe oameni și în plan fizic. Stresul produce consecințe negative. În sânge urcă nivelul adrenalinei, noradrenalinei și al altor hormoni ai stresului, cum este cortizolul, care fac să crească turația la sistemul cardiovascular, respirație și me­ta­bolism. Asemenea modificări sunt utile pe termen scurt, în situații de urgență sau de conflict, însă dacă își prelungesc durata și nu servesc unui scop anume, ele devin o sursă de boală. Dar organismul își poate restabili echilibrul și prin mijloace pro­prii. El dispune de antidotul necesar pentru contracararea atacurilor venite din interior. Do­pamina, de exemplu, este considerată hormonul recompensei și al fericirii. Când cineva este mulțumit sau, cel puțin, vede că dificultățile lui sunt pe cale să se soluționeze, această substanță acționează mai intens în creier. Receptorii dopa­minei au o disponibilitate mai mare pentru pre­luarea ei, în momentele când omul este calm și mulțumit. Iar el va fi mai calm și mai mulțumit, când sinapsele lui vor fi inundate de dopamină. Este un fel de spirală pozitivă, o șansă ce ar trebui valorificată.

Un alt ajutor neprețuit în perioadele de criză este și oxitocina. Cunoscută drept „hormonul atașamentului”, ea pare a fi un oponent al corti­zolului, întrucât s-a observat că atenuează anxie­tatea și impulsurile agresive, totodată plasând mai sus pragul de percepție a durerii. Are un efect cal­mant și stabilizator în condiții de stres și activează sistemul de recompensare al creierului. Eliberarea de oxitocină este prilejuită de apropierea emoțională și dez­mierdări, motiv pentru care mai este supranumită și „hormonul alin­tărilor”, cel ce favorizează tan­drețea, onestitatea, fidelitatea și sta­tornicia. Consolidând legătura su­fletească dintre parteneri, ea consti­tuie o punte între experiențele trăite în copilărie și abilitățile sociale de mai târ­ziu. Cantitatea de oxitocină pe care o posedă și o poate activa un adolescent sau un om matur depinde de calitatea relației avute cu mama sa în primii ani de viață, de cât de strânsă și afectuoasă a fost această legă­tură, esențială pentru o ființă uma­nă la începutul existenței sale. În funcție de iubirea primită cândva de la cea care l-a adus pe lume, omul va reuși sau nu să-și gestioneze bine stresul, iar reacțiile sale în împrejurări solicitante sau conflictuale vor fi agresive și ostile ori, dimpotrivă, calme și echilibrate.

Rolul terapeutic al sărutului

Când două persoane își unesc buzele într-un sărut mai lung, aproape 50.000 de bacterii se trans­feră dintr-o cavitate bucală în alta. Cu toate acestea, nu se cunosc cazuri de contagiune sau alte suferințe deosebite la cuplurile de îndrăgostiți. Dimpotrivă: dacă facem abstracție de euforia care le afectează parțial claritatea gândirii, putem spune că îndrăgostiților le merge totul din plin.

Motivele sunt diverse, prima explicație fiind de natură imunologică. Sărutul activează celulele imunitare, mobilizându-le pentru a se ocupa de germenii preluați de la partener. Deoarece, din cele 50.000 de microorganisme nou intrate în orga­nism, numai o mică parte vor fi patogene, sistemul imun nu este suprasolicitat, ci are prilejul să se antreneze. Pe lângă aceasta, faza acută a îndră­gostirii, în care cei doi schimbă săruturi pasionale, este – nu doar o sărbătoare a simțurilor, ci și o explozie de artificii în tot corpul: sângele circulă mai repede, percepția se sensibilizează, iar senti­mentele de entuziasm și încântare duc la o secreție sporită de neurotransmițători, care vor întări orga­nismul.

Specialiștii japonezi și-au propus să studieze în amănunt ce se petrece în or­ganism în timpul atingerilor afectuoase și al dezmier­dărilor și ce efecte au ele asupra sănătății și a stării de bine. În acest scop, au per­mis unor cupluri de parti­cipanți voluntari să se sărute, să se îmbrățișeze și să se alinte. La sfârșit, subiecții au fost întrebați cum se simt, și li s-au recoltat probe de sânge în ve­derea determinării concentrației de proteine. Așa cum era de așteptat, săruturile și mângâierile le creaseră celor mai mulți din­tre participanți o stare de mul­țumire, calm și relaxare. În ace­lași timp însă, crescuse și ponderea unor tipuri de proteine, printre care se numărau albuminele și Beta2-microglobulinele. Acestea sunt substanțe cu rol protector, care consolidează capacitatea de apărare naturală a corpului. În schimb, la cuplurile care fuseseră neliniștite și nervoase, concentrația proteinelor respective scăzuse. Cercetătorii au conchis că săruturile și alintările sunt favorabile sănătății, fortifică organismul și ajută la gestio­narea mai bună a stresului.

De reținut: 9 adevăruri despre iubire

1. Atașamentul și tandrețea între partenerii de cuplu contribuie la scăderea tensiunii arteriale, ajutând astfel la prevenirea infarctului și a acci­dentului vascular cerebral.

2. Cine are sentimentul că este respectat și iubit se îmbolnăvește mai rar și reduce riscul de a suferi de o tulburare de ritm cardiac sau de a dezvolta un ulcer duodenal.

3. Femeile cu tumori mamare malig­ne au mai multe șanse de a supra­viețui și beneficiază de o speranță de viață mai mare dacă au parteneri care le pre­țuiesc.

4. Cei ce se simt ne­glijați de apropiații lor suferă mai frec­vent de guturai, tuse, laringită și alte infecții minore.

5. Persoanele care țin pe lângă ele un animal de com­­panie ori îngrijesc câteva plante de cameră își asigură o protecție împotriva infarctului, accidentului vascular cere­bral și altor boli ale civilizației.

6. În creierul îndrăgostiților se pro­duce o dezactivare a acelor arii cere­brale, care sunt responsabile pentru apariția senti­mentelor negative.

7. „Hormonul alintărilor”, oxitocina, are o acțiune de calmare și stabilizare în situațiile stre­sante și activează sistemul de recompensare al creierului.

8. Săruturile și mângâierile întăresc sistemul imunitar, sunt folositoare sănătății și con­tri­buie la reducerea și gestionarea mai efici­entă a stresului.

9. Întâlnirile vesele cu prietenii, fie cu un prilej festiv, fie doar pentru a lua masa îm­preună sunt mai sănă­toa­se decât orice regim ali­mentar.

Exerciții de atenție, pentru perfecționarea comunicării

– Arătați-le interes, celor cu care vă împărțiți viața –

Cât de bine ne face dacă, atunci când vorbim, cineva ascultă cu interes și atenție ce spu­nem! Învățați să fiți dvs. acel cineva. Când comu­nicați, nu vă folosiți doar mintea, ci și inima. Exer­cițiile care urmează ne ajută să „participăm” activ la relațiile de afecțiune, să le facem mai ușoară ex­primarea.

1. Învățați să ascultați

Alegeți o melodie pe care n-ați mai auzit-o nicio­dată. Închideți ochii și ascultați. Nu așteptați nimic, nu faceți aprecieri. Pe toată durata muzicii, fixați-vă atenția doar pe ce auziți. Ce simțiți? Melodia v-a transmis vreo emoție?

Efect: în mod automat, când ascultăm muzică, combinăm ceea ce auzim, cu impresii trăite altăda­tă, și mintea ne fuge la ele. Așa se întâmplă și când vorbim. Ascultăm, dar suntem cu gândurile în altă par­te. Exercițiul de a asculta muzică ne antrenează capacitatea să ne concentrăm pe spusele celuilalt.

2. Un minut, TU

Încercați ca la prima întâlnire cu un prieten sau o colegă să ascultați ce spune cu atenție maximă, vreme de un minut. Adică: nu rătăciți cu mintea în altă parte, nu emiteți aprecieri, nu intrați în dezbateri sau contradicții. Pur și simplu, ascultați cu atenție și lăsați-vă surprinși. Apoi, mărturi­siți-i interlocuto­rului dvs. ce-ați priceput din ce a spus. Întrebați-l dacă l-ați înțeles corect.

Efect: vă veți percepe parte­nerul altfel decât înainte: mai interesant, mai apropiat.

3. Convingeri pe dos

Propuneți-vă o temă față de care aveți o opinie clară: alimen­tația bio, energia atomică, protec­ția me­diului. Încercați apoi să credeți contrariul convinge­rilor pe care le aveți: „alimentație bio?” – apă de ploaie; „energie atomică?” – ceva sigur și fără ur­mări. Veți fi uimiți să găsiți argumente pentru ceea ce vi se pă­rea greșit înainte. Exercițiul vă ajută să as­cultați cu interes argumente pe care nu voiați să le auziți, dar pe care alții le iau drept bune.

Efect: așa învățați să vă implicați mai adânc în gândurile persoanelor alături de care trăiți, să le înțelegeți mai bine.

4. Tăcere în loc de minciuni

Decât să spunem neadevăruri, mai bine de o mie de ori să tăcem. Minciuna și păcălelile, odată desco­perite, creează spații de gheață între noi și cei printre care trăim. Imediat ce vreți să spuneți ceva care nu respectă adevărul sau pe care să-l prezentați defor­mat, ca să dovediți că negrul e alb, comandați-vă, mental, să tăceți.

Efect: dialogurile noastre vor deveni mai te­meinice, mai sincere și mai