– Votul exprimat de români la alegerile locale a produs multe surprize. Care ar fi principalele concluzii care se desprind? Ne dau rezultatele un indiciu despre ce va urma la alegerile generale din decembrie?
– Înainte de toate, constatăm că PSD nu mai domină România. El rămâne încă puternic în acele zone sărace din sud și din est, unde și populația are o educație precară, pe care PSD le-a menținut într-o stare de subdezvoltare tocmai pentru a-și asigura un electorat captiv. Chiar și în aceste zone, însă, PNL și USRPLUS au făcut breșe importante, emblematică în acest sens fiind victoria asupra lui Marian Oprișan în Vrancea. Un rol esențial l-a jucat și exemplul orașelor bine administrate din Ardeal, conduse de primari ai opoziției, care au atras fonduri europene și nu au așteptat subvenții de la guvern. Prin puterea exemplului, aceste municipii, ca de pildă Clujul și Oradea, au determinat schimbări de opțiuni politice la nivel național, pentru că, după treizeci de ani, românii s-au săturat de proasta administrare și de corupția psd-iștilor și încep să aspire la un nivel de viață comparabil cu cel din UE. Epoca stagnării post-comuniste începe să apună, nu în ultimul rând, sub presiunea unei noi generații, a cărei prezență la vot a făcut diferența în multe locuri. Așa se explică victoria unor profesioniști tineri și cu o mentalitate complet diferită de cea a vechilor oameni de partid, la București, la Timișoara, la Brașov, la Bacău, și în trei sectoare din București. Vechii primari care au primit un nou mandat, ca Emil Boc, au demonstrat că se mișcă în pas cu vremurile și sunt, nu doar buni administratori, ci și promotori ai dezvoltării economice, cu o viziune strategică pentru viitorul municipiului și al regiunii. Din această perspectivă, putem fi încrezători că la alegerile parlamentare, PSD își va pierde majoritatea, mai ales că opoziția PNL și USRPLUS, împreună, a câștigat detașat votul politic la acest scrutin. Nu va fi însă deloc ușor, pentru că, după cum s-a văzut în Capitală, la sectoarele 1 și 5, capacitatea rețelelor psd-iste de tip mafiot de a denatura rezultatul votului este încă importantă. Aceste rețele nu vor renunța cu ușurință la putere, ci doar dacă vor fi obligate cu forța – forța votului, a legii și a vigilenței civice, se înțelege.
– Prins în cleștele electoral al ultimelor luni, bugetul are de suportat o presiune tot mai puternică. PSD profită de majoritatea din Parlament și continuă să forțeze creșteri populiste ale cheltuielilor bugetare, cum este punctul de pensie, ridicat cu 40%. Va reuși guvernul să facă față tentației populiste până la alegerile din decembrie?
– Prin numeroase manevre de contestare la CCR, probabil că guvernul va reuși să oprească dezmățul iresponsabilității financiare al PSD, deși se pare că există temeiuri juridice, pentru ca CCR să respingă contestațiile guvernului. Merită să medităm puțin asupra oportunismului partidelor și a calculelor politicianiste, de vreme ce PNL a votat anul trecut legea pe care azi vrea s-o încalce. Or, legea era la fel de împovărătoare pentru buget și atunci, chiar dacă nu intervenise pandemia. Pe de altă parte, chiar dacă PNL reușește să blocheze populismul PSD, nu putem să nu observăm că sistemul de pensii este profund inechitabil și că mărirea pensiilor bazate pe contributivitate nu este condamnabilă, doar pentru că vine de la PSD. Până la urmă, PSD este cel care a mărit salariile personalului medical, după decenii de inechitate față de această categorie profesională. Pensionarii se pot întreba pe bună dreptate, de ce numai ei plătesc prețul pandemiei, nu și masa de funcționari din administrație, care a primit o mărire salarială anul acesta, sau conducătorii diferitelor agenții și autorități, remunerați cu zeci de mii de euro lunar, din bani publici; sau de ce polițiștii, jandarmii și cei care lucrează în justiție se pensionează cu sume fabuloase, când sunt încă în putere de muncă. Concomitent cu refuzul de a mări punctul de pensie cu 40%, justificat poate economic, ar fi trebuit să vedem din partea guvernului o preocupare pentru reformă și raționalizarea cheltuielilor bugetare și, mai ales, pentru o mai bună colectare a veniturilor, capitol la care România a rămas codașă în Europa, și sub guvernarea PNL.
Romanian