Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „Rusia este mult mai implicată decât România în politica de peste Prut”

– Republica Moldova se află în plină campanie electorală pentru al doilea tur al alegerilor prezi­den­țiale. În primul tur, candidatul pro-european, Ma­ia Sandu, a repurtat o surprinzătoare victorie îm­­potriva președintelui în exercițiu, pro-rusul Igor Dodon. Cum se anunță bătălia finală? Cum co­men­tați atitudinea „discretă” a României? E mai bine că nu a intervenit sau era cazul să fi fost mai voca­lă?

– Prezidențialele din Republica Moldova perpe­tuea­ză ecuația politică complicată a unui stat al cărui viitor nu poate face abstracție de voința Rusiei. Între­barea este dacă Rusia îl va sprijini în al doilea tur de scrutin pe Dodon, ca acum patru ani, când a finanțat migrația masivă a alegătorilor din Transnistria, sau o va lăsa pe Maia Sandu să câștige, dar i-l va pune Ñîn coastă” pe Renato Usatîi, candidatul-surpriză, care a obținut 17% din voturi în primul tur. Acesta îi este în­tr-adevăr ostil lui Dodon, dar nu și Rusiei, reușind să pozeze în candidat anti-sistem, dar pro-rus. Per­sonaj dubios, care a fugit la Moscova pentru a scăpa de o arestare pentru malversațiuni financiare în Moldova, ca să fugă ulterior și de la Moscova, pentru a scăpa de altă arestare – atribuită de presă unui con­flict cu cercuri de afaceri conectate la FSB (fost KGB) – el poate juca un rol decisiv în alegerile de du­minică, de vreme ce candidații pro-unioniști și pro-europeni împreună nu au adunat în primul tur mai mult de 44%. Cum, spre deosebire de alegerile din 2016, Rusia nu pare să se fi implicat masiv în primul tur al alegerilor din 2020, putem presupune că ea aplică deja o strategie mai subtilă, susținându-l pe Usatîi, pentru a păstra o pârghie de control asupra Moldovei și permiț‚nd Moldovei accesul la banii eu­ropeni. Nu întâmplător, Maia Sandu i-a promis lui Usa­tîi că va susține solicitarea sa privind convocarea alegerilor parlamentare anticipate. În lumina acestei înțelegeri, care menține poziția ambiguă a Moldovei și pe viitor, interesul exprimat de președintele Io­hannis pentru corectitudinea alegerilor de duminică apa­re mai puțin ca un avertisment pentru Rusia și mai mult ca un joc de scenă care maschează accep­ta­rea unei tranzacții politice aprobate deja la Mosco­va. Rusia rămâne, așadar, o constantă a politicii de peste Prut, mult mai hotărâtă și mai implicată decât Ro­mânia.

– Proaspăt aleși în funcții, mai mulți primari și consilieri locali, mai ales la București, încep „să dea din casă” despre dezastrul găsit în primării. Oa­re este vorba despre refrenul „grelei moșteniri”, sau despre devoalarea mecanismelor de sifonare a banu­lui public? Pot fi folosite aceste dezvăluiri în cam­pania pentru alegerile generale din 6 decem­brie, sau agenda pentru parlamentare este deja se­tată? Dacă este, pe ce teme se va tranșa lupta po­litică?

– Atâta vreme cât informațiile furnizate de noii edili, mai ales la București, sunt documentate cu cifre și contracte efective încheiate abuziv și incorect de pre­decesorii lor, nu avem de-a face cu eterna blamare a „grelei moșteniri”, ci cu un necesar exercițiu de trans­parență, mai ales în Capitală, unde edilii dispun de fonduri considerabile. De altfel, nici nu ne miră da­tele furnizate de noul Primar General al Capitalei, pen­tru că ele sunt confirmate de situația penibilă a ser­viciilor publice din București, mai ales cele de furnizare a energiei termice, de poluarea tot mai ac­cen­tuată și de situația din trafic. În privința sectorului 1, transparența noii conduceri este remarcabilă și fără egal, comparabilă, poate, doar cu cea a primarului Ti­mișoarei, ceea ce ne permite un optimism (prudent, totuși) în privința viitorului. Desigur, aceste dezvă­lu­iri ar putea fi folosite în campania electorală, mai ales că primarii care au pierdut alegerile în București, de pildă, figurează pe locuri eligibile pe listele de can­didați ale PSD, probabil pentru că se așteaptă să li se deschidă dosare penale și au nevoie de imu­ni­tate. Totuși, deși campania a început, aceste dezvă­lu­iri nu sunt folosite la potențialul lor real de către par­tidele implicate în lupta politică. PNL promo­vea­ză în continuare un discurs simplist anti-PSD și pro­mite investiții și prosperitate, USRPLUS își susține principiile, iar PSD lansează promisiuni populiste și profită de gafele guvernului Orban în gestionarea pan­­demiei. O campanie slabă și neconcludentă, așa­dar, care nu promite nimic bun, de vreme ce coope­rarea dintre PNL și USRPLUS pare să fi eșuat: PNL a declarat, deja, că preferă să guverneze cu PMP și cu UDMR, nu cu partidul condus de Dan Barna și Da­cian Cioloș. Se pare, deci, că succesul obținut de for­țele anti-PSD la locale nu va fi valorificat după 6 decembrie. Perspectiva unor dezamăgiri majore nu poate fi exclusă.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian