Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

VERONICA VAIDA (ASOCIAȚIA „MONUMENTUM”) – „Premiul Europa Nostra ne onorează pe noi și pe cei 350 de voluntari, meșteri și săteni implicați”

Înființată în noiembrie 1963 la Paris, Europa Nostra a devenit una dintre cele mai apre­ciate organizații internaționale în domeniul păs­trării tradițiilor și a moștenirilor culturale, cu membri în 40 de țări. Anul acesta, un proiect românesc a fost nominalizat, alături de alte 20 de proiecte euro­pe­ne, în cursa pentru unul dintre cele două presti­gioase premii Europa Nostra. Pe 10 noiembrie, „Ambulanța pentru monumente”, proiectul Aso­cia­ției „Monumentum”, a primit „Premiul Pu­blicului”. Pornită inițial în Transilvania de sud, cu susținerea Prințului Charles, „Ambulanța pentru monumente” și-a deschis filiale în Banat, Mun­te­nia, Moldova de nord, Arad, Sălaj și Olte­nia de vest, luptând pentru salva­rea patrimoniului.

Primul succes: țiglăria din Apoș

– Cum s-a înființat asociația „Mo­numentum” și cu ce misiune a pornit la drum?

Prințul Charles alături de echipa de la Arad, lângă biserica de la Custelnic

– Asociaţia „Monumentum” a fost înfiinţată în 2012 de câţiva iubitori de patrimoniu construit, având ca misiune salvarea acestuia. Soţul meu, Eugen Vaida, după 6 ani de facultate şi alţi 5 în care a profesat ca arhitect în Bucu­reşti, s-a întors atunci în satul lui natal de lângă Sibiu. Îi mergea bine, dar nu era mulţumit cu ceea ce făcea pro­fesional, îşi do­rea să revină în sat, să înfiinţeze un muzeu cu obiectele pe care le colecţiona încă din adolescenţă şi să salveze casele tradiţionale de pe Valea Hârti­baciului. Eu lucram tot ca arhitect în Bucu­reşti și l-am urmat un an mai târziu. În 2013, aso­ciaţia a demarat construirea unei ţiglării tradi­ţio­nale la Apoş, în judeţul Sibiu, având ca scop re­intro­du­cerea învelitorilor de casă tradiționale în pei­sajul satelor transilvănene și, totodată, revi­gorarea unui meștesug aflat pe cale de dispariție. Secretul pro­ducerii țiglei manuale este extrem de greu de des­lușit și nu poate fi transmis decât din generație în generație. Țigla confecționată manual îmbătrâ­nește frumos, calitatea este net superioară țiglelor in­dus­triale, iar prețul este asemă­nător cu acestea. Țiglăria s-a dovedit un succes și a fost inau­gurată de Alteţa Sa Re­gală, Prinţul Charles, în pri­mă­vara anului 2015. Alteţa Sa a susținut pro­iectul încă de la lansare și este atras de faptul că în Ro­mânia încă se mai păstrează comu­ni­tăţi şi tehnici tradiţionale.

– Un pas următor în biografia Asociației „Mo­nu­mentum” a fost proiectul „Ambulanța pentru monu­mente”. Ce scop avea?

– În toamna anului 2016, un grup de specialiști din do­meniul patrimoniului imobil a decis să nu mai aștepte aju­torul Ministerului Culturii și să ia în propriile mâini soarta monumentelor istorice aflate în stare avansată de degradare sau de pre-co­laps. Asociația „Monumentum”, care avea expe­rien­ța interven­ții­lor de restaurare asupra unui nu­măr semnificativ de clădiri istorice din zona să­seas­că, a inițiat și de­rulat proiectul. S-a realizat imediat monitorizarea unui număr de 45 de monumente din sudul Tran­sil­vaniei, clădiri clasate ca fiind de importanță națională, și care se aflau în stare avan­sată de degradare. Proiectul-pilot a primit fi­nanţare de la AFCN şi „Anglo Ro­manian Trust for Traditional Ar­chitecture”, pentru primele șase intervenții, care s-au desfă­şurat în judeţele Sibiu, Braşov şi Mureş.

Biserica din Șoimuşeni și „Îndărătnica de la părete”

– Povestiți-ne despre câteva șantiere pe care ac­tivați, cum s-au adu­nat voluntarii, cum s-a im­plicat satul, cum au reacționat oamenii lo­cului…

Biserica de la Șoimușeni, Sălaj

– Voi aminti de bise­rica de lemn din satul Șoi­mușeni, comuna Let­ca, județul Sălaj, cu o po­veste frumoasă de im­plicare a comunităţii, ca­re încă mai foloseşte lă­ca­şul de cult. Turnul bi­sericii era în sta­re de pre-colaps, înclinat precum turnul din Pisa, struc­tura acoperișului și pictura mu­rală puse în pe­ricol de infiltrațiile de apă, starea în­tregului an­samblu ne­ce­­sita o intervenție de ur­gen­ță pentru punerea în siguranță. Intervenția pro­­priu-zisă a fost oare­cum surprinzătoare, în­tru­cât să­tenii din Șoi­mu­șeni, loca­litate izolată, de­popu­lată și îmbătrâ­nită, s-au fo­cusat pe acest obiectiv și s-au implicat exem­plar. A fost muncă grea, dar comu­ni­tatea a știut să-și arate recunoștința față de meșteri și voluntari. Me­sele înșiruite, așe­zate chiar lân­gă biserica ce se repara, pline de bucate, au arătat cu pri­so­sință spiritul sătenilor din Șoi­mușeni. Un alt fapt ce me­rită re­marcat a fost acela că, în ca­zul in­tervenției de la Șoi­mu­șeni, cei mai mulți voluntari au venit din zona Sălajului. Pri­mă­ria Letca a finanţat mate­rialele necesare: şin­drilă, leţuri, cuie etc. O altă intervenţie pe care aş vrea să o pomenesc este Moara „Îndărătnica de la părete” din comuna Eftimie Murgu, județul Ca­raș-Severin. Rezervația Mulinologică Cheile Ru­dă­riei este una dintre cele mai importante rezervații de acest gen. Pe parcursul celor 3 km pe care au existat odini­oară 40 de mori, acum mai sunt 22, printre care şi moara numită „Îndărătnica de la pă­rete”, conside­rată cea mai veche din complex. Se sprijină parțial pe stâncă, parțial pe doi stâlpi din lemn. În urma unei viituri care a afectat grav alte mori mai recente și mai rezistente, moara, protejată parțial de un perete de stâncă, a supraviețuit, dar cu avarii. În­velitoarea din șindrilă de fag s-a în­ve­chit și ea, fiind din nou necesare intervenții pentru stoparea degradărilor. Comunitatea a fost foarte receptivă, deşi iniţial nu mai credea în salvarea acestei mori. Primarul a venit în fiecare zi pe şan­tier alături de noi, a bătut şindrila de fag şi ne-a asigurat orice era nevoie pe şantier. După finali­zarea intervenţiei, s-a discutat despre repu­nerea morii în func­ţiune, ceea ce ne-a bucu­­rat enorm. Comu­nitățile joacă un rol cru­cial în proiectele noas­tre, pen­tru că ele rămân cu monumentul și ele decid despre viitorul lor.

„Școala” de voluntari

– Cum s-au format filialele de voluntari cu care lucrați?

Moara de la Eftimie Murgu

– Extinderea fost una organică. De obicei, unul dintre voluntarii care s-au implicat la intervenții a povestit mai departe, în zona sa, și apoi ne-a contactat fie o persoană, fie un grup de prieteni, dornici să con­ti­nue și în zona lor proiectul. Condiția este ca echipa să aibă un arhitect. În momentul în care s-a stabilit echipa, noi am căutat finanțare pentru kit-ul de bază: camioneta, schela, uneltele și echipamentul de protecție. Noi lucrăm cu voluntari de patru ani, și pot spune că vin tot mai mulți, sunt tot mai in­teresați să învețe și dornici să își asume res­pon­sa­bilități. Avem voluntari studenți, dar și adulţi care își iau concediu ca să vină pe șantiere, mulţi consi­derând că pun umărul la re­construcţia acestei ţări, după 30 de ani de letargie generală. Cei mai mulți dintre voluntari sunt foarte angajați și se implică și în alte acțiuni, din alte regiuni.

– Ce înseamnă pentru asociație acest premiu oferit de organizația Europa Nostra?

– Premiul ne onorează pe noi și pe cei peste 350 de voluntari implicați, pe meșterii noștri, pe do­na­tori și sponsori, pe beneficiari și autoritățile locale sau regionale și comunitățile care sunt strâns impli­cate în proiecte. Implicarea comunității în conser­varea patrimoniului, formarea practică a tinerilor specialiști și concentrarea asupra durabilității sunt caracteristici esențiale pentru succesul abordării de salvare a patrimoniului și pot reprezenta un model pentru alții care se confruntă cu provocări similare în domeniu. Totodată, consfinţeste valoarea mode­lului de intervenţie pe care l-am creat ca fiind unul oportun şi pentru alte zone din Europa.

Foto: FLAVIU GABRIEL (1)

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian