Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Selecția „Formula AS”

* Sue Prideaux, „Sunt dinamită! Via­­ța lui Nietzsche”, traducere de Bogdan-Alexandru Stă­nes­cu, Editura Polirom (tel. 0232/21.74.40), 372 p.

S-a mai întâmplat, în cazul unor creatori geniali, ca opera lor să fie manipulată în timp, fiecare regim politic recuperând, după cum îi convenea, părți din moștenirea lor. Friedrich Nietzsche, reprezentant stră­lucit al gândirii din sec. 19, a fost revendicat abu­ziv în sec. 20 de doctrine de pe toată scala, de la ex­trema dreaptă – nazism, fascism, la cea stângă – ni­hi­lism, anar­hism, mișcările studențești din 1968. Cu toate mis­tificările, opera lui a rămas vie nu doar în me­dii academice. Datorită edițiilor de opere com­plete apărute în multe limbi și exegezelor sem­nate de nume mari din filosofia contemporană, e apreciat și în sec. 21 de public. Pentru o ase­me­nea perso­na­litate, biografia adâncește înțelesurile operei și existau deja mai multe biografii ale lui Nietzsche scrise de spe­cia­liști pentru „cunoscători”. Demersul scriitoarei anglo-norvegiene Sue Pri­deaux, care nu roman­țea­ză, nu se lan­sează în con­si­derații savante, poate fi citit cu mare interes și de către pro­fani, căci ea to­peș­te imensa do­cumentare într-o povestire cursivă. Și-a propus și a reușit să refacă, desființând cu argu­mente erorile perpe­tuate, eta­pele existenței lui Nietzsche, ge­neza operelor majore, me­diile și oamenii ce i-au influ­en­țat parcursul. Năs­cut în 1844 într-o familie de pastori din tată-n fiu, Friedrich își pierde părintele când avea 5 ani dar, elev bun, reu­șește să intre ca bursier la o reputată școală cu tradiție umanistă, unde se re­marcă și ca muzician: pia­nist și compozitor. În 1864 se înscrie la Universitatea din Bonn, la teologie și filologie, cursuri continuate la Leipzig, de unde e recomandat să predea el însuși filologie clasică la Universitatea din Basel, post în care rămâne 10 ani. Acolo îl frecventează pe maestrul adorat Richard Wagner, care-i va marca decisiv gândirea și exis­ten­ța. Deși cei doi se separă definitiv în 1876, când com­pozitorul aflat în culmea gloriei se mută la Bayreuth (Nietzsche nu suporta să vadă că Maestrul se înconjurase de tot ce el detesta în Ger­mania), figura lui Wagner continuă să-i bântuie ob­sedant și po­lemic scrisul până la sfârșit. Din 1872, tâ­nărul fi­lo­sof începuse să-și publice cărțile elaborate în ciu­da unor mari suferințe fizice (migrene, dis­func­ții gas­trice, tulburări de vedere) din pricina cărora e pen­sionat de la Universitate. Urmează un deceniu de solitudine și existență nomadă, petrecut între ri­viera franceză și cea italiană – iarna, Veneția – pri­măvara și Alpii elvețieni, la Sils Maria – vara. E perioada cea mai fertilă, în care își scrie una după alta marile opere: „Așa grăit-a Zarathustra”, „Din­colo de bine și de rău”, „Genealogia moralei”, „Amur­gul ido­lilor”, autobiografia „Ecce homo” (pu­blicată pos­tum). În 1882 o întâlnește pe Lou Sa­lome, o femeie fascinantă și cu moravuri libere, pe care o cere în căsătorie și e refuzat. Ca și în cazul unor atracții precedente nefericite – Cosima Wagner, o anumită cântăreață de operă – biografa e delicat-com­pre­hensivă și imparțială. Față de un singur per­sonaj nu-și poate ascunde antipatia: Elisabeth, sora lui Friedrich, o ființă mediocră, habotnică, violent anti­semită, profitoare – cu adevărat detestabilă. În 1889, la Torino, Nietzsche suferă o criză gravă, ur­ma­tă de paralizie generală, pierderea rațiunii și a ca­pacității de a vorbi. Îngrijit de mama și sora lui, a mai trăit în stare vegetativă încă zece ani, timp în ca­re numele și operele lui devin celebre în toată Europa. Elisabeth, care i-a supraviețuit 35 de ani, a pro­fitat din plin de asta: a creat la Weimar Arhiva Nietzsche, a dispus cum poftea de manuscrisele ine­dite, cenzurând ceea ce nu-i convenea sau fabricând din fragmente noi titluri, precum „Voința de pu­tere”. Adeptă înfocată a lui Hitler, care o vizitează, ea livrează național-so­cialismului idei deformate tendențios din filosofia lui Nietzsche. Meritul bio­gra­fiei scrise de Sue Prideaux e că reconstituie într-o formă accesibilă, cu dovezi convingătoare, adevărul despre o mare personalitate controversată.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian