– Lipsa somnului a devenit o problemă globală. Ea crește riscul infecției cu Covid. Fără somn, nu există imunitate! De vină este viața neliniștită pe care o ducem, plină de zgomot, lumină artificială și stres –
Este cât se poate de neplăcut să ai probleme cu somnul. Nu poți adormi sau te trezești în toiul nopții și stai ceasuri întregi întins în pat, fără să închizi un ochi. A doua zi, constați că nu te prea ajută atenția și memoria, că ți-a slăbit puterea de concentrare. Viața dusă într-o agitație continuă, ambianța zgomotoasă și lumina artificială din locuințe și de pe străzi, căldura sufocantă sau frigul duc la aceste „nopți albe” fără odihnă. „Cei ce trăiesc în spiritul societății moderne contravin ceasului lor biologic și de aceea nu reușesc să-și găsească liniștea. În prezent, aproximativ 10% dintre adulți suferă de tulburări de somn și au nevoie de tratament”, atrag atenția medicii specializați în somnologie. Dar o singură noapte nedormită nu ne îndreptățește să credem că avem deja o tulburare de somn. Probleme serioase apar abia atunci când nu reușim să punem geană pe geană de seara până dimineața, de minimum trei ori pe săptămână, timp de o lună întreagă. Insomnia ocazională nu necesită tratament. Ea survine ca urmare a unei nopți pierdute la o petrecere, a unui conflict cu un coleg de serviciu, sau a faptului că ne așteaptă în viitorul apropiat o întâlnire crucială în carieră. Și unele neplăceri fizice, ca sindromul picioarelor neliniștite sau problemele respiratorii, pot prejudicia calitatea somnului.
Somnul insuficient dăunează sănătății
Pe termen lung, tulburările de somn fac să crească riscul de infecții, afecțiuni cardiovasculare, depresie și anxietate. „Tulburările de somn înseamnă stres, astfel încât organismul mărește secreția de hormoni ai stresului, ceea ce poate provoca și alte probleme de sănătate”, explică specialiștii. Un studiu recent al cercetătorilor britanici de la Universitatea Warwick arată că, la persoanele care dorm de-a lungul anilor mai puțin de șase ore pe noapte, apar destul de frecvent îngustări ale vaselor de sânge, care le pun în pericol viața – și anume: riscul de infarct crește cu 48%, iar cel de accident vascular cerebral, cu 15%. În afară de producția sporită de hormoni ai stresului, în cazul unui deficit cronic de somn se acumulează în organism anumite enzime și proteine. Neuronii se distrug și eliberează cantități mari din enzima numită „enolază specific neuronală”, ca și din proteina S100. Aceasta este una din cauzele care duc la decesul oamenilor lipsiți sistematic de somn. Totodată se majorează și ponderea amiloidului, o substanță proteică asociată cu demența.
Test pentru identificarea tulburărilor de somn
Presupuneți că aveți o tulburare de somn, însă nu sunteți siguri? Testul de față vă poate oferi o sumă de indicii, dar în niciun caz nu pretinde să țină locul diagnosticului pus de un specialist în somnologie.
1. Vă trebuie mai mult de 30 de minute ca să adormiți?
– Da – Nu
2. Vi se întâmplă des să vă treziți în cursul nopții și să nu mai puteți adormi?
– Da – Nu
3. Vă treziți uneori dimineața prea devreme și nu mai izbutiți să vă reluați somnul?
– Da – Nu
4. Aveți ulterior, în cursul zilei, o senzație de epuizare și lipsă de energie?
– Da – Nu
5. Vă simțiți obosit și somnoros în timpul zilei?
– Da – Nu
6. Observați peste zi că v-au slăbit atenția, concentrația și memoria?
– Da – Nu
7. S-a diminuat vizibil în ultimul timp productivitatea dvs. în profesie sau la școală?
– Da – Nu
8. Tulburarea dvs. de somn există de peste trei luni?
– Da – Nu
9. Tulburarea dvs. de somn se manifestă mai des decât de trei ori pe săptămână?
– Da – Nu
10. De fapt, ați dispune de suficient timp, ca să dormiți mai mult?
– Da – Nu
Interpretarea rezultatului
În cazul când ați bifat „Da” de cel puțin trei ori este posibil să suferiți de o tulburare de somn destul de accentuată pentru a necesita tratament. Somnologii o definesc ca pe o problemă ce apare de minimum trei ori pe săptămână în decursul unei luni întregi și în urma căreia vă simțiți mai puțin energici și productivi. Programați-vă o consultație la medicul dvs. de familie, pentru a clarifica problemele legate de somn. El vă va îndruma către un specialist sau un laborator de somnologie. În rest, insomniile care vă „vizitează” ocazional sau alte inconveniente de scurtă durată nu au nevoie să fie tratate.
4 mituri
Un pahar de vin băut seara îmbunătățește somnul
Fals. Ba chiar s-a constatat că alcoolul produce efectul contrar. E adevărat că adormim mai repede, însă ne trezim prea devreme.
Siesta este contraindicată
Nu neapărat. O odihnă scurtă după prânz se încadrează în ritmul natural somn-veghe. Însă ea nu trebuie să dureze mai mult de 20 de minute.
Se pot face „provizii” de somn?
Din păcate, nu. Pentru a fi odihnitor, somnul trebuie să respecte un anume ritm. Tocmai de aceea, la cei ce lucrează în schimburi, apar perturbări în structura lui. Mai precis: lipsește faza de somn profund.
Somnul de dinainte de miezul nopții este mai bun
Nu. Cel mai bun este somnul din prima treime a nopții. Prin urmare, vă puteți culca și după miezul nopții – cu condiția ca, după aceea, să dormiți fără întreruperi.
Somnul în cifre
– 25 de ani din viață ni-i petrecem în pat. Firește, calculul este valabil doar cu condiția să trăim cel puțin 75 de ani…
– 80% dintre oamenii activi profesional dorm prost. 10% suferă de o tulburare de somn suficient de serioasă ca să necesite tratament.
– De circa 23 de ori ne trezim în cursul nopții. De regulă, numai pentru câteva secunde și în niciun caz mai mult de două minute.
– 88% dintre europeni se duc la culcare cât de cât îmbrăcați. Restul de 12% preferă să doarmă goi pușcă.
– 12 ore se spune că s-ar fi odihnit Albert Einstein în fiecare zi.
