Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „Vom avea nevoie de mult ajutor divin în anii ce urmează”

– După negocieri destul de tensionate, s-a ajuns la o formulă de coaliție formată din PNL, USR-PLUS și UDMR, în jurul nominalizării lui Florin Câ­țu ca premier. Cine a ieșit mai bine, cine a ieșit mai șifonat din această negociere și din împărțirea portofoliilor ministeriale? Există șanse ca această alianță să fie stabilă și, mai ales, „productivă”? De unde am putea avea surprize – plăcute sau ne­plă­cute?

– O coaliție ar trebui să fie mai mult decât suma păr­ților componente, iar logica competițională nu ar trebui să i se aplice, pentru că generează tensiuni. Din păcate, partidele nu au ieșit din această logică și ur­măresc doar distribuția puterii și a resurselor bugetare pentru scopuri proprii. Din această com­petiție pentru resurse riscă să apară marile probleme în funcționarea coaliției. S-au revoltat deja baronii PNL, care ar fi dorit să monopolizeze toate minis­terele cu resurse bu­getare și pe cele avizatoare, uitând că scorul modest al PNL în alegeri – 26% – nu îl îndreptățea să pretindă hegemonia absolută. Cedările au fost, deci, necesare pentru realizarea unei coaliții de centru-dreapta. Vorbim, așadar, de „pierderi” doar din perspectiva ne­realistă a PNL, care obține totuși atât funcția de pre­mier, cât și pre­ședinția Camerei Deputaților, deci­zio­nală pe majo­ritatea domeniilor de legiferare; plus ministerul finanțelor (avizator), ministerul de inter­ne și com­paniile de stat din ministerul economiei. A cedat către USR-PLUS justiția și ministere „cu bani”, ca transporturile și fondurile europene, dar cedarea cea mai păguboasă a fost cea a ministerului dezvol­tării, cu bugetul său imens, către UDMR, al cărei lider s-a întâlnit imediat, a doua zi, cu premierul Un­ga­riei, Viktor Orban, sugerând că UDMR are acea dublă co­mandă de care ne temem. Din păcate, UDMR și PNL îm­părtășesc o ostilitate feroce față de reforme, ceea ce alimentează suspiciunile pri­vind o axă PNL-UDMR menită să zădărnicească avântul reformist al USR-PLUS, mai ales că dom­nul Orban trebuie să alimenteze financiar filialele PNL din teritoriu, dacă vrea să fie reales lider la con­gresul PNL din pri­mă­vară. Aceste tensiuni generate de luptele interne din PNL și de viziunile diferite asupra priorităților guver­namentale ale partidelor componente riscă nu numai să împiedice buna funcționare a coaliției, ci chiar să ducă la des­tabilizarea ei. Vom avea deci nevoie de mult ajutor divin în anii ce urmează.

– Potrivit unor surse citate de presă, Comisia Eu­ropeană ar fi criticat „Programul Național de Re­dresare și Reziliență” trimis de guvernul Orban pen­tru atragerea celor 30 de miliarde de euro, de­oa­rece acesta nu prevede nici o reformă serioasă în do­menii precum digitalizarea, protecția mediu­lui, sustenabilitatea economică sau educația. Ris­căm să pierdem aceste fonduri, sau noul gu­vern poate remedia situația?

– Doar noul guvern poate remedia ceea ce a stri­cat vechiul guvern PNL, cu condiția ca toți par­te­nerii de coaliție să își însușească prioritățile eu­ropene și să iasă din logica electorală și baronială. Proiectul de PNRR trimis de guvernul Orban a fost un eșec pentru că PNL și președintele Iohannis l-au tratat ca pe un posibil atu în campania electorală, lansându-și „viziunea” proprie, care nu ținea cont de prioritățile europene și nu prevedea absolut nici o reformă de fond, în nici un domeniu, deși Ro­mâ­nia are nevoie de reforme ca de aer, ca să nu rămână o eternă periferie a Europei. Bani sunt, ar fi nevoie și de minte. Prio­ri­tățile UE nu au fost stabilite în­tâmplător, ci ținând seama de domeniile în care UE este deficitară: digi­ta­lizarea, protecția mediului, sus­te­nabilitatea eco­no­mică și educația. Să nu uităm că școlile din statele europene se situează constant sub cele din China la testele PISA, de pildă, iar odată cu Brexit, Europa pierde marile universități „Oxford” și „Cambridge”, singurele care se situea­ză în topul clasamentelor mondiale. Planul euro­pean de „redresare şi reziliență” este menit să re­ducă aceste decalaje și să sporească com­petitivi­tatea UE. Ca să nu piardă fondurile, vii­torul guvern al României va trebui să nu mai pri­vească pro­gra­mul european ca pe un bancomat din care poate extrage bani „fără număr” pentru contracte alocate companiilor clientelei, ci ca pe o oportunitate de a finanța reforme în domenii-cheie în primul rând pentru România, cum sunt toate cele identificate de UE. Adică, să genereze o creștere economică sănă­toa­să, nu doar „parandărăt” pentru partide. Florin Câțu știe cum se face acest lucru, la fel și o parte din experții USR-PLUS, care au lucrat la Bruxelles și chiar au negociat bugetul PNRR în Parlamentul Eu­ro­pean. Important este ca vechii politicieni, tri­butari viziunii clientelare, să nu le pună bețe în roa­te. Este poate cea mai mare provocare a viitorului guvern.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian