Vești bune despre România

• Anul începe în forță, cu proiecte ambițioase și cu premii din partea comunității internaționale, pentru inițiative de excepție. În pagina de față, am selectat câteva dintre primele vești bune ale lui 2021, cu speranța că vor crește ca Făt-Frumos din poveste, în șapte zile, cât în șapte ani •

Casele din Roșia Montană, nominalizate la „Premiul pentru Arhitectură Contemporană”

Programul „Adoptă o Casă la Roșia Montană” a fost nominalizat la „Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană 2022”, un premiu care se acordă pentru excelența în arhitectură la nivel euro­pean. Programul îi pune în legătură pe proprietarii locali ai clădirilor istorice, care doresc să tră­ias­că în continuare în zona Roşiei Monta­ne, cu persoane sau organizaţii care vor să contribuie prin do­naţii sau prin volun­tariat la protejarea şi recunoaşterea patri­mo­niului cultural al zonei. La sfârșitul anului trecut, o altă inițiativă românească pentru protejarea patrimo­niului a primit un important premiu european: „Am­bu­lanța pentru Monumente” a câștigat „Premiul Pu­blicului” în ca­drul „Premiilor Europene pentru Patri­moniu”.

Dacia Sandero, „Mașina Anului 2021” în Marea Britanie!

Modelul Dacia Sandero, care a fost recent rede­senat de producătorul Renault, se bucură de mare succes în străinătate. Publicația engleză specializată în domeniul auto, „What Car”, l-a de­semnat „Mașina Anului”, deși a avut de ales dintr-o listă cu BMW Seria 4, Porsche Tay­can sau noul Volkswagen electric ID3. „Sandero este confortabil, plăcut la condus, bine echi­pat și foarte spațios. Este un chilipir și o realizare remar­cabi­lă”, spun cei de la „What Car”. Sandero a fost de­semnat și „cea mai bună mașină mică”, premiu pe care îl primește constant din 2013. O altă mașină produsă în România, la Craiova, Ford Puma, a fost desemnată de „What Car” drept „cel mai bun SUV de dimensiuni mici”.

Clujul, credit pentru inovație

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a primit zilele trecute un împrumut important, în valoare de 21 de milioane de euro, de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), primul credit acor­­dat în cadrul programului pentru învă­ţă­mântul superior, garantat de „Fondul Euro­pean de Investiţii Strategice (FEIS)”. Prin­cipalul obiectiv al programului, lansat în 2020, este îmbunătăţirea metodelor de pre­dare, a cercetării, inovării şi a condiţiilor de trai ale studenţilor din România. În plus, fondul sus­ţine adaptarea infra­struc­turii la noile tehnologii și îmbunătăţirea mediilor de învăţare. Publicația „Emerging Europe” consideră că acest credit va consolida poziția Clujului, de nou centru european de ino­vație și tehnologie. Anul trecut, Clujul a fost primul oraş din Eu­ropa de Est care a reuşit să se califice în ultima etapă a premiului de „Ca­pitală a Inovării”. Se estimează că 10% din forţa de muncă a Clujului lucrează în IT şi alte firme din zona tehnologiei.

„Culorile românești” inspiră parfumurile franțuzești

Celebra companie creatoare de parfumuri Fragonard și-a in­spirat colecţia primăvară-vară 2021, numită „Couleurs rou­maines”, din artizanatul românesc. „În căutarea unor noi vise şi culori, am visat la România. De îndată, s-au imprimat cu note vii, rochii în­volburate şi bluze lejere. Ghirlande de flori s-au aşternut pe farfurii din porţelan, pernele au luat modelele unor covoare tradiţionale, pentru a ne înviora şi transporta la picioarele Carpaţilor”, își motivează opțiunea deţinătoarele ce­lebrei firme franceze, Agnes și Françoise Costa. Cele două au vizi­tat România în ianuarie anul trecut și au luat legătura cu artiști artizani din Maramureş, Țara Oaşului, Sighişoara. „Există această legătură între România şi ceea ce facem noi de ani de zile aici – flori, culori, bucuria specifică sudului Franţei, pe care am regăsit-o şi în România. O ţară în care oamenii sunt extrem de primitori, de călduroşi şi de veseli, mult mai mult decât în ţările nordice”, au declarat reprezentantele Fragonard pentru „Radio France International”.

Doi români, „Cavaleri ai Meritului” în Franța

Printr-un decret semnat de președintele Franței, Emma­nuel Macron, doi români au primit, în ianuarie, titlul de „Ca­valeri ai Ordinului Național al Meritului”. Primul dintre ei este Radu Lupescu, medic anestezist-reanimator, care lucrea­ză la Strasbourg și care primește această importantă distincție pentru eforturile sale în lupta împotriva coronavirusului. Cel de-al doilea este binecunoscutul scriitor Matei Vișniec, dra­maturg ale cărui piese sunt jucate în zeci de țări și una dintre personalitățile care au contribuit cel mai mult în ultimele decenii la excelentele relații dintre România și Franța.

România de top

La începutul lui 2021, România ocupă poziții de vârf în două clasamente legate de calitatea vieții. Primul, realizat de compania „Circle Loop”, plasează România pe locul trei printre țările care se pretează cel mai bine la munca de acasă, foarte căutată în pandemie. Țara noastră punctează prin prețul și calitatea excelentă a serviciilor de Internet și prin chiria mai ieftină decât în alte țări.

Într-un alt top, realizat de portalul „Mo­ney.co.uk„, Timișoara și Cluj-Napoca se numără printre orașele care oferă cele mai bune condiții de trai din Europa. Timișoara (locul 15) și Clujul (16) sunt înaintea unor metropole ca Hel­sinki, Copenhaga sau Munchen. Topul ia în considerare cri­terii ca: gradul de po­luare, prețul alimen­telor, speranța de via­ță, serviciile de sănă­tate, siguranța cetățe­nilor și numărul de ore de soare pe durata unui an. Pe locul 1 este orașul spaniol Va­lencia.

Planuri pentru un Parc Natural în jurul Brașovului

Consiliul Local Brașov a aprobat recent propunerea primarului Allen Coliban, de înființare a unei comisii care va trebui să stabilească procedura realizării unui parc natural în jurul orașului. „Toate aceste păduri, care se întind între Brașov, Predeal, Valea Prahovei și până la Râșnov, sunt păduri care ar putea să devină o arie protejată consistentă, care să com­bine atât funcțiuni de pădure-școală, în care copiii noștri pot să învețe mai multe despre natură, cât și funcțiuni recreative (cum ar fi drumețiile), sportive (alergare montană, mountain bike), într-un fel în care să nu deranjăm prea mult nici natura, dar nici pe ceilalți participanți la aceste activități. Ideea în­ființării unui parc natural în apropierea zonei urbane și-a dovedit eficiența și în alte țări din Uniunea Eu­ropeană”, spun inițiatorii proiectului.