Bani europeni pentru autostrăzi și împăduriri

S-a discutat mult în ultima vreme despre mi­liardele de euro negociate de președintele Klaus Iohannis la Bruxelles, pentru redresarea econo­mică, în contextul crizei COVID. Axat foarte mult pe infrastructură și scris de către echipa lui Ludovic Orban, în plină campanie elec­torală, planul de atragere a bani­lor spre România nu a fost deloc pe pla­cul Uniunii Europene, care și-a schimbat prioritățile, începând cu noul exercițiu bugetar, dând prioritate reformelor, soluțiilor „verzi” ecologice și digi­ta­lizării. Așa că noua echipă, condusă de premierul Florin Cîțu, din care fac parte, acum, și cei din USR-PLUS și UDMR, are sarcina de a puncta mai bine nevoile României și de a le intersecta, pe cât posibil, cu noua viziune a Uniunii Euro­pene.

Din mijlocul calculelor și negocierilor pentru banii din Programul Național de Redresare și Re­ziliență (PNRR), ministrul Investițiilor și Pro­iec­telor Europene, Cristian Ghinea, a lăsat să răsufle presei două direcții pentru care România va trage tare să-i convingă pe partenerii europeni. Prima dintre direcții e să obțină, totuși, undă verde, pentru o nevoie nu tocmai „verde” a țării noastre, aceea de a-și conecta provinciile istorice prin autostrăzi. Chiar dacă România a pierdut tem­po-ul investițiilor europene în infrastructură, noua coaliție de la București e încrezătoare că vom pri­mi, totuși, o derogare de la Comisia Euro­peană, pentru A7, autostrada de legătură cu Moldova. Ar fi un succes diplomatic important, iar semnele sunt că banii vor fi obținuți, altfel știrea nu ar fi ajuns în presă…

Dar vestea și mai bună din culisele nego­cie­rilor cu UE este că Guvernul Cîțu își propune alo­carea unei sume impresionante pentru un proiect cu adevărat „verde”, aflat pe linia directivelor eu­ro­pene: 1 miliard de euro pentru împăduriri! Mi­nistrul Cristian Ghinea a declarat că există un grup de lucru, din care fac parte reprezentanți ai Mi­nisterelor Fondurilor Europene, Agriculturii și Mediului, care și-au propus ca în scurt timp să prezinte o „fișă de reformă”, care să asigure folosirea banilor europeni pentru împăduriri. Cam­pioană la defrișări, România a fost, în ultimii 15 ani, codașă când a venit vorba de replantări. Bani europeni au fost și în anii trecuți, dar, în condițiile unei legislații prost scrise, nimeni nu s-a interesat de împăduriri. Acum, la pachet cu su­ma importantă pusă pe masă, guvernanții promit și revizuirea legislației.

Sunt doar două din direcțiile care ar urma să fie acoperite din banii primiți de la UE, dar sunt două direcții clare, pragmatice, două proiecte care vor lăsa ceva vizibil în urmă. Și sunt genul de pro­iecte cu vizibilitate, pe care ni le dorim re­a­lizate și din banii de investiții de la bugetul nos­tru, nu doar din bani europeni. Abia când astfel de proiecte vor fi transparent puse în practică, în­cre­derea tot mai slăbită a românului și în gu­ver­nan­ții de la București și în birocrații de la Bru­xelles va avea cu ce să fie combătută eficient. De așa ceva avem nevoie de la politicieni, nu de vor­bărie goală!