GABRIEL PĂUN (Consilier apolitic al Primului Ministru / Organizația „Agent Green”): „În aceste momente, se taie ultimele fărâme din Codrii Vlăsiei”

„În sudul României au mai rămas 5% din păduri”

– Organizația Agent Green a lansat de curând o campanie de strângere de semnături pentru salvarea pădurilor din jurul orașelor. În centrul atenției se află Codrii Vlăsiei, celebrele păduri istorice ale sudului românesc. Ce v-a determinat să demaraţi această acţiune?

– Cu secole în urmă, Codrii Vlăsiei se întindeau de la Carpați la Dunăre, ca o junglă amazoniană. Un paradis cu arbori vechi de 500 de ani. Iar acum vorbim de deșertificare, și nu atât din cauza schimbărilor climatice, cât a tăierii pădurilor. În ju­dețele din sud, Călărași, Ialomița, unde procesul de deșertificare e tot mai acut, au mai rămas 5% din suprafețele împădurite. Pădurea Snagov, o porțiune ceva mai bine păstrată a Codrilor Vlăsiei, se află zilele astea sub asediu. Au intrat în ultimele parcele cu arbori vechi de 200 de ani, de dimensiuni mo­nu­mentale, se taie hectar după hectar. Acolo unde era o rezervație de 1100 de hectare, s-a schimbat din pix statutul și au rămas doar 110 hectare protejate. Pă­durea Andronache, de care mă leagă multe amintiri de copil, este de nerecunoscut. E foame mare de lemn și nu contează că-s ultimele rămășițe ale unui simbol al istoriei României, nu contează com­ponenta de biodiversitate, de sănătate a populației, contează doar „piesele”, cum numește Romsilva copacii. În București, atunci când nu bate vântul, avem megapo­luare. Când bate vântul, se mai risipește, dar ce aduce acest vânt? Aduce valuri de praf din zone ce se deșer­ti­fică, nu mai aduce aer proas­păt, pentru că vechii codri sunt tăiați la sânge.

„Pădurea din jurul marilor orașe este decimată pentru lemn și pentru a face loc cartierelor rezidențiale”

– La fel de vestiți precum codrii Vlăsiei erau și codrii lui Ștefan cel Mare. Soarta lor e mai bună?

– Un alt oraș cu procent infim de spații verzi este Ia­șiul, aflat în procedură euro­peană de infringement, din cauza poluării. Ieșenii depind de oxigenul pădurii Bârnova–Repedea, care, deși este rezervație Natura 2000, continuă să fie ciuntită sistematic, pe măsură ce drujbele înaintează în căutarea celor mai impor­tanți arbori. Toate acele păduri vechi, de fag, stejar, păduri de foioase, sunt tăiate în ritm alert. Vorbim aici despre o tragedie. În fiecare săptămână când ies la plimbare, ieșenii găsesc pădurea tot mai ciopâr­țită, însă președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, anchetat pentru mită, le râde în nas. Am să dau un exemplu pozitiv de ce poate însemna pădurea pentru un oraș aflat la doar o oră de zbor de noi, Viena. Austriecii au înțeles că aerul pătrunde în oraș prin zona de nord și nimeni nu se atinge de o ramură din acele păduri, prin lege au maximă protecție. Industria, rafinăriile, incine­ratoarele au fost mutate în sud, niciodată nu ajunge în oraș vreun miros de acolo, iar vara, când sunt 30-40 de grade, prin oraș circulă aer curat, de pădure. În România, pădurea din jurul marilor orașe este decimată pentru lemn și pentru a face loc cartie­relor rezidențiale.

„Romsilva ține cont doar de metri cubi și de bani”

– Nu există nicio protecție pentru aceste păduri?

– Nu există, deși ar trebui să fie protejate prin lege, tratate ca niște temple, doar înseamnă plămânii marilor orașe, de aici respirăm. Dar Romsilva nu ține cont nici de asta, nici de normele tehnice legale, ci doar de metri cubi și de bani. Se laudă cu înti­ne­rirea pădurii, încearcă să impună această idee cum că arborii bătrâni sunt bolnavi și trebuie scoși repede din pădure. Un fals absolut! Pădurea nu are nevoie să fie întinerită de drujbe, se regenerează singură de mii de ani, iar arborii pot trăi 4-500 de ani. Acești arbori bătrâni reprezintă esența vieții unei păduri, au rolul de păstrare a biodiversității, produc cel mai mult oxigen și rețin cel mai mult carbon dintre toți co­pacii unei păduri. Fără ei, viața dispare, pentru că foarte multe specii, de la plante, la insecte și păsări, depind exclusiv de acești arbori. Și tocmai ei sunt cei mai vânați de Romsilva, pentru valoarea lor eco­nomică. Chiar și căzut, un astfel de arbore trebuie lăsat în pădure, înseamnă humus, hrana urmă­toa­relor generații. Normele tehnice spun că trebuie păs­tra­te 70% din specia dominantă într-o pădure. Am mers cu un inginer silvic în Pădurea Sna­gov, acolo un­de se taie stejari mo­numentali, și doar 10% din ceea ce se plantează în loc sunt stejari. Res­tul, alte specii, așa încât pădurea viitoare nu va avea legătură cu cea de acum. Romsilva es­te obligată să res­pecte o cer­ti­ficare internațio­na­lă prin care păs­trează cel puțin 5 arbori de biodiver­si­tate la hectar, dar asta nu se res­pectă nici măcar în ariile protejate. Romsilva rade tot, hectar după hec­tar, iar instituția de con­trol, Garda Fo­restieră, închide ochii, motiv pentru care România este în procedură de infringement și pentru păduri.

„Vrem un ordin de ministru care să protejeze acești plămâni ai orașelor”

– Care este ținta campaniei voastre „Păduri pentru orașele României”?

– Românii trăiesc cu șase ani mai puțin decât media de vârstă din UE. Vrem să îmbunătățim cali­tatea vieții, iar protejarea pădurilor din jurul orașelor are un rol important în această ecuație. Urgentă este oprirea tăierilor. Vrem un ordin de ministru, care să protejeze strict pădurile dintr-un cerc de 10 kilometri în jurul marilor orașe, și să implementeze conceptul de „codru grădinărit”, pădure perpetuă, pentru alți 20 de kilometri. Apoi, ne adresăm tuturor primarilor din România, pentru găsirea spațiilor pentru împă­duriri. Terenuri agricole abandonate și degradate sunt cu miile în jurul orașelor și, odată transformate în perdele forestiere, vor opri înaintarea zonelor de de­șertificare, vor atrage păsări, animale, vor aduce un aer curat. Vrem ca grădinile zoologice care au fost înființate prin betonarea abuzivă a unor spații verzi, pentru a ține în condiții groaznice niște ani­male chinuite, să fie desființate și să reintre în cir­cuitul natural. A trecut mai mult de un secol de când România nu a mai avut primari vizionari, care să lase o moștenire benefică generațiilor următoare. Un exemplu istoric este celebrul primar al Craiovei, Romanescu, care a lăsat orașului un parc superb, care duce capitala Olteniei pe locul doi, după Bra­șov, la spațiu verde pe cap de locuitor. Este mare nevoie și astăzi de astfel de primari.

– Crezi că societatea noastră a ajuns la nivelul la care să se implice serios, să pună presiune pe au­torități, pentru a crea un mediu mai sănătos de trai?

– Faptul că de decenii întregi educația nu a repre­zen­tat o prioritate, și chiar și acum ne aflăm pe ulti­mul loc, în UE, la bugetul alocat educației, are drept consecință un nivel scăzut al conștientizării proble­melor de mediu. Majoritatea populației, pur și sim­plu, nu face legătura între tăierile abuzive, dispariția sau deteriorarea mediului și sănătate. În plus, comu­nismul ne-a învățat să fim obedienți, să nu luptăm pentru libertatea de exprimare dacă vrem să nu su­por­tăm consecințele. Chiar și acum, la protestele noastre, la care participă și profesori, biologi, unii dintre ei sunt intimidați la locul de muncă. Dacă ne facem curaj, avem o șansă. „Agent Green” încearcă să educe oamenii, arătând distrugerea naturii în plină desfășurare. Vrem să inspirăm și alte organizații lo­cale, din toată țara, să acționeze, să apere chiar și o mică bucată de pădure de la marginea orașelor. Sunt trei modalități de acțiune. Protestele sunt greu de organizat pe timp de pandemie, dar în toamna trecu­tă, am găsit o soluție, și oamenii care au ieșit să ape­re pădurea s-au înșiruit pe parcursul unui kilometru, pe potecile sale. Al doilea mod de a atrage atenția este prin mass-media, iar al treilea, prin acțiuni în instanță. O poate face orice cetățean sau ONG. Noi am dat în judecată „Romsilva” și „Agenția pentru Pro­tecția Mediului”, sigur că aceste procese du­rează, și tăierile continuă între timp, dar totuși, în fe­lul acesta, am reușit să salvăm păduri de mare importanță.

Primul Ministru este partener serios de discuție

– Există, totuși, și semne că problemele legate de mediu încep să se rezolve și în România…

– Apreciez faptul că problema defrișărilor abu­zive a devenit un subiect sensibil în mass-media. Cred că „Sumal 2.0”, cu toate lacunele actuale le­gate de transparența promisă, este capabil să com­bată aceste tăieri ilegale. Cred că există această vo­ință politică, la nivelul guvernului, de aceea am și acceptat să devin consilier onorific, apolitic, al pri­mului ministru, pe probleme de mediu. Deși Florin Cîțu este finanțist, pot discuta cu el, în cel mai profund sens, subiecte legate de natură. Este primul par­tener serios de discuție din guvern pentru mine, în 20 de ani ca activist de mediu. O veste bună este și faptul că s-au alocat un miliard și jumătate de euro din Planul de Reconstrucție pentru împăduriri și re­facere a unor păduri degradate. Mai rămâne ca a­ceastă voință a vârfurilor de lance să se transmită și la aparatul administrativ. Este nevoie de o schimbare majoră de menta­litate în Ministerul Me­diu­lui, în instituțiile de control. ANPM, Garda Forestieră, Romsilva, toate trebuie să-și adapteze mentalitatea la provocările secolului XXI. Iar în acest moment, ve­chile obiceiuri nu se dau duse.