
A încetat din viață istoricul Vasile Lechințan din Cluj Napoca! Stărui să cred că este o greșeală, o confuzie de nume, o grabă editorială… Mare arhivist, istoric și scriitor, „dascăl de patriotism” și „erou cultural”, cum îl numea mitropolitul Antonie Plămădeală. Vasile Lechințan ne-a părăsit în plină putere, într-o neobosită stăruință intelectuală. Luptător de linia întâi pentru adevărul istoriei Transilvaniei, nu era o personalitate „extremistă”, nu scotea vorba din gură cu cleștele răzbunării, ci era un istoric care încerca să „tămăduiască” minciuni istorice, cu dovezi corecte. A lucrat peste 40 de ani la „Arhivele Naționale” din Cluj, unde a șters praful de pe documentele epocii, spre a limpezi pagini întregi, contrafăcute politic. A furnizat în permanență guvernanților de la București dovezi diplomatice și istorice, care impuneau retrocedarea arhivelor Transilvaniei sechestrate la Budapesta, dar în ciuda documentelor, înțelegerilor și promisiunilor făcute la nivel european, documentele nu s-au mișcat din loc. Cu toată munca administrativă de arhivar, Lechințan a reușit să fie și un istoric pasionat de dosare uitate. Prin cele 80 de cărți semnate ca autor, coautor și editor, precum și prin cele 70 de studii publicate în presa cu caracter istoric și în volume colective, alături de sutele de interviuri, recenzii și articole, s-au aflat și materialele oferite cu generozitate revistei noastre. Citez câteva direcții de cercetare, aflate în scrierile marelui dispărut: martirii români din Câmpia Transilvaniei, instituții și edificii istorice din Transilvania, monografia satelor din Câmpia Transilvaniei, port popular istoric românesc, 100 de ani de administrație românească în Cluj Napoca și multe altele. Născut în 21 ianuarie 1949, în comuna Silivaşu de Câmpie, județul Bistriţa-Năsăud, Vasile Lechințan a scris povești pline de prețuire și emoție despre consătenii săi. Prin moartea lui, istoricul din Sfântu Gheorghe, Ioan Lăcătuș, vede prăbușirea unui „stejar din codrii Transilvaniei și ai României Mari”. Dispariția lui Lechințan este o mare pierdere pentru istoria națională, o dureroasă și neașteptată tristețe pentru familie, prieteni și cunoscuți. Revista noastră îi păstrează amintirea cu recunoștință și prețuire. Domnul să-l aibă în paza Sa veșnică!