Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

S.O.S. – ENTEROCOLITA!

– Începe toamna, dar seamănă, și ea, tot a vară. Sezonul vacanțelor se va prelungi. Schimbarea anotimpului nu înseamnă că pericolele estivale au trecut. Enterocolita se numără printre ele. Neluată în serios, vacanța devine un vis ratat –

Dr. ELENA CIUPERCĂ, medic gastroenterolog: „Deshidratarea poate produce dezechilibre periculoase”

Foto: Shutterstock – 2

– Vremea frumoasă ne prelungește vacanța și în luna septembrie. Toamna nu ne scutește, însă, de afecțiunile verii. Unul dintre pericolele care ne pândesc este toxiinfecția alimentară sau ente­rocolita. Cum de ne intoxicăm atât de ușor?

– Enterocolita apare, de regulă, în urma con­sumului de alimente preparate termic necores­pun­zător sau al apei contaminate. Cazurile de enterocolită sunt mai frec­vente în perioada sezo­nului estival, pentru că mân­cărurile se alte­rează mult mai rapid din cauza căldurii, iar în va­canță sau în concedii, putem întâlni surse de apă nepotabilă sau conta­minată cu diverși ger­meni pa­togeni. Luna sep­tem­brie, la fel de caldă, nu anu­lează aceste pericole.

– Putem recunoaște cu ușurință simptomele enterocolitei?

– Enterocolita se manifestă zgomotos, încă de la debut: crampe abdominale, scaune diareice, vărsături, senzație de leșin, uneori și febră. De de­parte, diareea e cea mai neplăcută problemă medi­cală atunci când călătorim, iar bacteriile enterice patogene sunt responsabile de 60-80% din aceste situații. Din cauza episoadelor repetate de vărsături şi diaree, se poate ajunge ușor la deshidratare, care conduce la instalarea dezechili­brelor hidroelectro­litice. Iar în cazul sugarilor, al bătrânilor sau al per­soanelor care suferă de diverse boli cronice, aceste dezechilibre sunt foarte gra­ve și le pot pune viaţa în pericol!

– Ce măsuri putem lua pentru a preveni intoxicarea?

– Pentru ca vacanța să nu se transforme într-un stres sau un coș­mar, e bine să ținem cont de câteva sfaturi ce privesc să­nătatea siste­mului digestiv.

Dr. Elena Ciupercă

* În primul rând, e bine să ne cu­noaștem corpul și să fim atenți la ceea ce ne face bine și la ceea ce ne face rău, res­pectiv, să ne ferim de alimen­tele la care știm că sun­tem sensibili și pe care corpul nos­tru nu le to­lerează. In­diferent de continentul pe care mer­gem sau de țara pe care o vizităm (să nu uităm că fiecare țară are o alimen­tație spe­cifică, cu care noi nu sun­tem obiș­nuiți), există întotdeauna câteva ali­mente „universale”, din care să alegem: de exemplu, orez, paste, cartofi sau iaurt! Nu e nevoie să experi­men­tăm chiar toate noutățile culi­nare. Sunt tentante, par delicioase, și toată lumea mă­nâncă din ele, însă când e vorba despre mân­carea stradală, e indicat să fim precauți și să gustăm doar în urma recoman­dărilor bazate pe o igienă ve­ri­fi­cată. În plus, e posibil ca stomacul nostru să nu reac­ționeze bine la condimente sau arome noi!

* E sănătos să nu mâncăm mai mult decât ne trebuie. În vacanță, cu toții suntem tentați să ne um­plem farfuria – pe de o parte, pentru că nu ne mai gândim la dietă, pe de altă parte, pentru că sun­tem curioși. Însă un stomac suprasolicitat poate reacționa neplăcut, mai ales în condiții de stres ter­mic! În plus, alimentele „de luat la drum” tre­buie conservate corespunzător. Mai bine aruncăm restul de sandviș de la micul dejun, decât să-l purtăm în ruc­sac trei ore prin căldură, pentru a-l consuma la ora prânzului!

* Oriunde mergem, ideal e să bem doar apă îmbuteliată! Riscul cel mai mare să facem diaree în timpul călătoriilor vine de la apa potabilă locală (poate proveni din surse nesigure), fructele și legu­mele crude spălate cu apă locală, cuburile de ghea­ță, alimentele oferite de negustorii ambulanți pe străzi (de exemplu, carne sau pește, insuficient preparate termic). Sunt lipsite de risc băuturile îm­buteliate, apa plată, vinul, berea, cafeaua și ceaiul fierbinte (apa nu produce îmbolnăviri dacă este consumată fiartă și răcită!).

* Ideal ar fi să avem în trusa de urgență săruri de rehidratare, probiotice sau un tratament pentru enterocolită stabilit împreună cu medicul gastroen­terolog. De mare ajutor ne pot fi antiemeticele pe bază de domperidonă sau metoclopramid, anti­spasticele, antisecretoriile (omeprazol, esomepra­zol, pantoprazol, rabeprazol, famotidină), diosmec­tita, racecadotrilul, loperamidul. Atenție, nu este indicat să folosim vreun antibiotic în lipsa unei prescripții medicale!

* De asemenea, n-ar trebui să uităm de soluțiile dezinfectante, mai ales dacă alegem să călătorim în locuri aride, unde apa se găsește mai greu!

* Nu în ultimul rând, e bine să mergem la toa­letă ori de câte ori simțim nevoia și (foarte impor­tant!) să ne spălăm foarte bine pe mâini de fiecare dată!

– Ce putem face dacă, totuși, ajungem să ne intoxicăm sau să suferim de o problemă digestivă în vacanță?

– În primele 12-24 de ore se recomandă impe­rativ o hidratare adecvată. În măsu­ra în care sunt tolerate de organism, se pot consuma următoarele ali­men­te: supe de zarzavat normal să­rate, apă plată, ceai de mentă, orez fiert, morcov fiert. După aceas­tă perioadă, se adaugă pâine prăjită, pilaf de orez cu morcov, supă de legume pasate cu carne slabă, pes­met, carne slabă fiartă sau la grătar. Se continuă hidratarea cu apă plată, săruri de rehidratare orală, ceai de mentă neîndulcit sau îndulcit cu glucoză. Apoi se adaugă în dietă brân­ză de vaci proaspătă, iaurt – în cantități mici, progresive, și ouă fierte tari.

Totodată, este recomandat să evităm în această perioadă câte­va tipuri de alimente: fructele și legu­mele crude, salatele de vinete, salatele de roșii și alte legume de sezon, mân­cărurile grase, condi­mentele iuți, afumăturile, maioneza, so­surile, cio­colata, sucurile de fruc­te, laptele și produsele lac­tate nefermentate.

– Există și enterocolite mai grave, care necesită prezența la medic?

– Sunt cazuri în care problemele provocate de enterocolită persistă. Atunci când apare deshidra­tarea, și vărsăturile repetate împiedică aportul de lichide, când apar sânge în scaun sau în vărsătură, diaree sau vărsături persistente ori febră înaltă, care nu scade, bolnavul trebuie să se prezinte urgent la medic. De asemenea, vârstnicii, diabeticii, cei cu imunodepresie şi femeile gravide sunt pa­cienţi cu risc crescut și necesită evaluare medicală.

EDUARD COMAN

D-na dr. Elena Ciupercă poate fi contactată la Clinica DigestMed din București, Str. Veteranilor nr. 11A, Sector 6, București, tel. 0743.344.378

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian