Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

S.O.S. PLĂMÂNII – PNEUMONIA

– Toamna rece și umedă grăbește instalarea afec­țiunilor respiratorii –

Foto: Shutterstock – 2

Numită popular și aprindere de plămâni, boala constituie cea mai frecventă com­plicație pulmo­nară, care constă dintr-o inflamare și infecție gravă a alveolelor pulmonare, care se umplu cu mucus și puroi, blocând astfel accesul oxigenului la sânge. Boala poate afecta un singur plămân (pneumonie) sau ambii plămâni (dublă pneumonie).

Pneumonia apare mai frecvent la copii sub 1 an și la vârstnici de peste 70 de ani, în general la per­soanele cu sistem imunitar de­fi­citar, bolnavi de gripă, pojar, anemie, malnutriție, alcoolism, taba­gism, diabet, atac cerebral, boli de rinichi, alergii și into­xicații chimice. Statisticile ara­­tă că, în prezent, pneumonia este principala cauză de deces la copiii sub 5 ani, atât la nivel inter­național, cât și în Ro­mâ­nia. În lume mor anual 1,3 mi­lioane de copii din cauza pneu­moniei.

Incidența bolii este foarte mare și în SUA, unde aproxi­mativ 4 milioane de persoane, mai ales vârst­nici, fac pneumonie în fiecare an, provocată de bacteria Streptococcus pneumoniae. La tinerii să­nă­toși, pneu­monia este o afecțiune relativ ușoară, cu refa­cere după 2-3 săptămâni. Bătrânii, copiii și bol­na­vii cronici de afecțiuni cardiovasculare, res­pi­ra­torii, hepatice și diabetice, au o rezistență scă­zută și de aceea trebuie să evite locurile aglomerate și vizitele în spitale. La aceștia, pneumoniile pot dura 6-8 săptămâni, cu evoluții în forme grave, de ab­cese pulmonare, pleurezie purulentă, pericardită, insu­ficiență cardiacă, uneori cu sfârșit fatal.

Simptomele bolii

Pneumonia se manifestă printr-un debut brusc, cu exudat purulent, febră mare (39-40 grade), fri­soane repetate, friguri, transpirație abundentă, tuse uscată sau cu expectorație (la început ruginie și apoi muco-purulentă), spută cu sânge, junghiuri în piept, dureri de cap și musculare la nivelul piep­tului, gâtului și al umărului, inflamarea gan­glio­nilor limfatici, obraz roșiatic, cianozarea pielii și unghiilor, insomnie, respirație rapidă și grea, cu plus tahicardic de peste 100-120 de bătăi pe minut, amețeli, stări de confuzie și slăbiciune generală. La alcoolici apar tulburări psihice, până la demență, și accese de delirium tremens.

Tratamente naturale

Cu plante

În consumul intern, au bune efecte infuziile sau decocturile cu plante, luate separat sau în ames­tecuri, consumate timp de 2-3 luni, fără întreru­pere. Iată combinațiile cele mai eficiente:

* Infuzii:

– flori de soc, tei, nalbă-mare, lumânărică, mușețel;

– frunze de podbal, pătlagină, echinacea și mentă;

– iarbă de isop, cimbrișor, salvie, coada-șoricelului;

– fructe de măceș, fenicul, anason și cătină albă;

– muguri de pin și plop negru.

* Lichenul de piatră (Cetraria islandica) are efecte antivirale, datorită acidului usnic, și combate accesele de tuse (4-6 lingurițe pulbere pe zi).

* Macerat din rădăcină de hrean (20 g, rădă­cini rase, ținute 12 ore într-un litru de apă rece) sau din rădăcini de brusture.

Siropuri și uleiuri aromate

* Siropuri din muguri de brad, pin, molid sau ienupăr.

* Uleiul din fructe de cătină albă, negrilică (numit Baraka), din semințe de struguri și uleiurile eterice din mentă, busuioc, cimbru, isop și pin (câte 25 de picături, de 2-3 ori pe zi, cu 20-30 de minute înainte de mesele principale, într-o cură de 2-3 săptămâni).

* Se mai pot lua zilnic câte 3 linguri de vin alb diluat cu apă fierbinte, în care se macerează rădăcină de tătăneasă.

În perioada de convales­cen­ță, se recomandă ceaiuri căldu­țe, vitaminizante, cu măceșe, că­tină, ciuboțica-cucului, roini­ță sau tei, îndulcite cu miere de albine.

Tratamente externe

* Împachetări pe piept sau pe spate cu extract de coada-calului, pătlagină și podbal.

* Comprese cu bitter sue­dez și cataplasme cu semințe fierte de in (în 4 ședințe pe zi) sau cu hrean sau făină de muștar negru, aplicate zilnic pe piept (15 minute la adulți și 5 minute la copii), având efecte revulsive.

* Frecții pe piept și pe spate, cu ulei de sunătoare, pin, eucalipt, măsline (presat la rece) sau cu soluție alcoolică de mentă, ardei iute, carmol și uleiuri aromate (lavandă) în perioada febrilă.

* Cataplasme cu brânză de vaci proaspătă și zer, aplicate pe piept, în 4 reprize pe zi, a câte 20 de minute.

După ce a dispărut starea de febră se pot face băi generale cu cimbrișor sau cu muștar negru (100-200 g semințe puse într-un săculeț de tifon, care se scufundă în apă caldă cu 5 minute înainte de baia ce durează 20 de minute). După baie, cor­pul nu se șterge, se îmbracă în­tr-un halat gros și se trece în pat cald, pen­tru a transpira abundent.

Pentru degajarea căilor respiratorii, se vor face inhalații calde cu uleiuri esen­țiale de brad, pin, salvie, cimbrișor și eu­calipt.

Apiterapie

* Tinctură de propolis amestecată cu miere (câte o linguriță, de 3 ori pe zi).

* Cură cu lăptișor de matcă și polen.

Regimul alimentar

Trebuie să includă hrană vegetală crudă, timp de 2-3 zile pe săptămână (sa­late de legume proas­pete), multe lichide (supe calde de țelină, morcov, sfeclă roșie, varză, ceapă, usturoi și sucuri de fructe) și multe fructe bogate în vitamine (A, B, C, E) și minerale (lămâi, portocale, grepfruit, coacăze ne­gre, afine etc.), cu rol de întărire a imunității, de reducere a inflamațiilor și producere de anticorpi.

Consumul zilnic a 2-3 căței de usturoi sau zea­mă de usturoi, preparată din 80 g căței pisați în 250 ml apă clocotită, care se bea, treptat, după răcire.

Poate fi folosit și sucul stors dintr-o ceapă coap­tă în spuză, din care se iau câte 2-3 linguri pe zi, amestecate cu miere.

Se mai recomandă: drojdie de bere, grâu ger­minat și fulgi de ovăz.

Sunt de mare valoare acizii grași esențiali (de somon sau de in), pentru întărirea imunității orga­nismului.

Se exclud din alimentație zahărul, produsele lactate și din făină albă, iar fumatul (activ și pasiv) este total interzis.

Regimul de viață

Se impune repaus la pat. Bolnavul va fi bine învelit, într-o cameră încălzită și aerisită, în liniște și cu respectarea strictă a normelor de igienă. Se va renunța definitiv la fumat.

În cursul zilei este obligatorie gimnastica respi­ra­torie, cu expirație prelungită și reținută (metoda Buteyko). Este un remediu excelent în ameliorarea schimburilor gazoase, în păstrarea elasticității și în evitarea lipirii foițelor pleurei.

Sunt bune și plimbările ușoare, care favorizează oxigenarea plămânilor.

Seara se fac masaje pe spate și împachetări cal­de pe piept, spate și gambe, cu oțet de mere. Pi­cioarele se încalță cu șosete umede (cu oțet diluat), schimbate la intervale de 30 de minute.

Tratamentele cu antibiotice au devenit din ce în ce mai puțin eficiente, din cauza creșterii rezis­tenței pneumococilor la antibioticele uzuale. De aceea, ar fi absolut necesar vaccinul pneumococic, care oferă protecție împotriva a peste 20 de tipuri de microor­ganisme. Acest vaccin nu se face femei­lor gravide sau care alăptează și nici la copiii sub 2 ani.

Pentru calmarea tusei, a durerilor și reducerea febrei, se recomandă codeină, aspirină, parace­tamol, piramidon, algocalmin. Se adaugă melato­nină, cisteină și glutation, pentru protejarea plămâ­nului de radicalii liberi. Tratamentul cu antibiotice se recomandă numai în cazuri de acutizare a mani­festărilor.

CONSTANTIN MILICĂ

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian