Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Selecția Formula AS

* Laurent Binet, „Civilizații”, tra­du­cere și note de Claudiu Constan­ti­nes­cu, edi­tura Pandora M, colecția „Anan­si” (tel. 021/300.60.90), 368 p.

Literatura contrafactuală, prelungire a unui joc inventat de istorici în marginea întrebării „ce s-ar fi întâmplat dacă, în evoluția înre­gis­trată a eve­nimentelor din trecut, s-ar fi produs un accident natural sau social care le-ar fi schim­bat cursul”, a produs cărți de succes, ce îmbină ingeniozitatea ficțională a au­to­rilor cu date și amănunte reale din epo­ca vizată. Romanul pe care vi-l reco­mand, scris de Laurent Binet (n. 1972) și distins cu Marele Premiu al Aca­demiei Fran­ceze, e o mare reușită a ge­nului fi­ind­că ex­ploa­tează articulat și ve­rosimil o posibilă răstur­nare a Istoriei, o dezvoltare a ei într-o di­rec­ție inedită, chiar dacă fondul desfășurărilor ima­ginate, epoca în care ele s-ar fi putut pro­duce își păstrează toate caracte­risticile știute. Laurent Binet plăsmuiește o sumă de „acci­den­te is­torice” care schimbă lumea, îi dau coordonate noi, orizonturi simbolice diferite de cele ale istoriei reale. „Accidentele” – posibile în îm­pre­jurări concrete bine documentate de ro­mancier – sunt în­cepu­turi ale altor istorii ce ne sti­mu­lează imaginația, de­și rămân în mat­ca epocii în care s-ar fi putut pro­duce. Binet pleacă de la o ipoteză sus­ținută și de alți istorici se­rioși, și anume că desco­pe­rirea „Lu­mii Noi” a Ame­ri­ci­lor s-ar fi pe­trecut cu cinci sute de ani înainte de Co­lumb, în jurul anului 1000, și se da­to­rează vikin­gilor. Ur­mând ruta nordică a Atlan­ticului, aceștia au ajuns într-un teritoriu pe care l-au bo­tezat – după cum spun legendele lor – Vinland. De aici începe ficțiunea con­tra­factuală: o expe­di­ție vikingă, condusă de fiica lui Erik cel Roșu, ajunge în America adu­când „noutăți” pentru comunitățile aborigene cu care se amestecă, influențându-le civilizația. În această Americă ficțională, vikingii sunt cei ce aduc fierul, calul, dar și virușii europeni ce se răs­pândesc pe vastul continent, favorizând for­marea unor state la fel de dezvoltate ca și cele din Lumea Veche. Coborând de-a lungul Cordilierei Ame­­ri­­cane a Anzilor, aceste nou­tăți favo­ri­zează înte­meierea unor imperii, pre­cum cel al ma­yașilor sau al incașilor, le stimu­lează orga­nizarea și ierarhiile, le influențează va­lorile religiei și culturii. Ca în toate im­pe­riile, și în acestea apar conflicte socia­le, di­nas­tice, de­ge­nerând în războaie civile cu învin­gători și în­vinși. Înfrânt într-un astfel de răz­boi, Atahual­pa, Fiul Soarelui și fratele îm­pă­ratului incaș, migrează cu susținătorii în Cuba și apoi, la presiunea acestui frate, traver­sează Oceanul, ajungând la Lisabona. Cu cei 181 de soldați ai lui însoțiți de familiile lor, cu 37 de cai și o pumă uriașă, ajutat de împrejurări fa­vorabile și de viclenii strategice, Atahualpa începe cu­ce­rirea Europei. El ajunge, în cele din urmă, după uciderea într-o capcană a lui Ca­rol Quin­tul, împăratul Sfântului Imperiu Ro­man de Na­țiune Germanică, stăpânitorul aces­tui con­tinent („Nou” pentru el și ai lui), repe­tând sim­bolic, în oglindă, cucerirea reală a im­periului aztec din Mexic de către conchis­tado­rul Cor­tez. Povestea capătă pregnanță prin a­mănunte concrete ale aventurii ce fac din in­cași stăpânii unei Europe măcinate de con­flic­te religioase (catolici și protestanți), dinas­tice (Habsburgi și Valois), comerciale etc. Vă asi­gur că lectura acestei posibile istorii e pasionantă.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian