– Cei ce știu cum să susțină activitatea celulelor imunitare vor beneficia de o sănătate perfectă. Credeți că vă numărați printre ei? Testați-vă și veți afla! –
Sistemul nostru imunitar este un veritabil superorgan: el stă neclintit la datorie, 24 de ore din 24, timp în care se ocupă de mai multe lucruri deodată. Împiedică virușii să se fixeze la nivelul mucoaselor, se mobilizează îndată ce bacteriile încep să se înmulțească într-o rană sau atunci când anumite celule, de pildă cele ale țesutului mamar, suferă modificări maligne și trebuie distruse cât mai repede. Performanțele lui sunt posibile datorită existenței unei structuri complexe de apărare, ce cuprinde organele pe care le-am putea numi generatoare de imunitate (de exemplu, măduva spinării și glanda timus), stațiile de filtrare poziționate strategic (ganglionii limfatici), ca și nenumăratele celule imunitare specializate, anticorpii și mediatorii chimici din limfă, din fluxul sangvin și țesuturi. Există două tipuri de imunitate, ne explică specialiștii care studiază aceste mecanisme: imunitatea înnăscută (nespecifică) și imunitatea dobândită (adaptativă sau specifică). Prima reprezintă cea dintâi linie defensivă a corpului și este constituită din bariere fizice (pielea, corneea și mucoasele de pe căile respiratorii și urinare, precum și din interiorul tractului digestiv), diferite secreții, în care se găsesc enzime capabile să distrugă bacteriile (de exemplu, sucurile digestive sau lacrimile) și leucocitele, care circulă liber „în patrulare” prin sânge, pentru a depista prezența unor eventuali intruși. La întâlnirea cu ei, reacția se declanșează instantaneu: limfocitele produc anticorpi specifici, iar fagocitele și macrofagele distrug agentul patogen. Al doilea tip de imunitate, cea dobândită, se bazează pe capacitatea sistemului de a recunoaște un antigen cu care a mai avut de-a face și de a memora modalitatea cea mai potrivită de anihilare a lui. Deoarece presupune un recurs la memorie și formarea anticorpilor necesari în cazul dat, răspunsul imunitar adaptativ (secundar) apare abia după un interval de 4-7 zile. În realizarea lui sunt implicate celule imune cu „înaltă specializare”, ca limfocitele B și T.
Doriți să aflați mai mult despre strategia de apărare a organismului dvs. contra bolilor? Parcurgeți testul de mai jos: alegeți câte o afirmație din cele trei variante propuse de noi, vedeți dacă ați optat corect și citiți explicațiile.
VÂRSTA
A: Sistemul imunitar devine mai puternic în timp.
B: Dimpotrivă, el slăbește treptat.
C: Rămâne egal cu sine.
Corect: B
Și mecanismele de apărare ale corpului nostru resimt uzura vârstei. Cam după 60 de ani, sistemul imunitar formează tot mai puține celule noi și produce cu mai mare greutate anticorpi. De aceea crește riscul de pneumonie și alte boli infecțioase. Eliminarea celulelor proprii care au suferit mutații se desfășoară de asemenea mai lent, din care cauză afecțiunile maligne își fac apariția mai frecvent în a doua jumătate a vieții. O altă problemă: intervin breșe în barierele de protecție ce fac parte din imunitatea congenitală. Pielea se subțiază și își reduce producția de defensine, substanțe importante prin efectele lor antimicrobiene. Mucoasele nu se mai regenerează la fel de repede, iar glandele din pereții stomacului secretă cantități mai mici din acidul care le-ar crea potențialilor inamici un mediu ostil. Toate acestea le oferă invadatorilor condiții favorabile pentru a se instala și înmulți. Și totuși, în ciuda fenomenelor inevitabile de îmbătrânire, se întâlnesc încă vârstnici de 80 de ani pe care gripele sezoniere și infecțiile intestinale nu reușesc să-i doboare. Dețin ei vreun secret care face ca sistemul lor imunitar să fie inatacabil? Nici vorbă de așa ceva, unicul „secret” constă în aplicarea consecventă a rețetelor cunoscute: multă mișcare în aer liber, somn suficient și odihnitor, evitarea tentațiilor primejdioase, alimentare și nu numai, o hrană sănătoasă, ședințe regulate la saună sau practicarea dușurilor alternative.
STRESUL
A: Stresul slăbește imunitatea.
B: Întărește imunitatea.
C: Nu are nicio influență asupra ei.
Corect: A și B
Durata expunerii la stres determină modul cum el se repercutează asupra sistemului nostru imun. Suprasolicitarea de scurtă durată (cum ar fi un examen) stimulează imunitatea nespecifică, înnăscută, deoarece sporește numărul globulelor albe, al fagocitelor și celulelor ucigașe. Aceasta este o moștenire din vechime, când strămoșii noștri se găseau mereu în situații ce le amenințau viața, ca traversarea unui râu sau participarea la o vânătoare, iar stresul reprezenta reacția la pericol. Însă dacă tensiunea nervoasă se cronicizează, așa cum se întâmplă în cazul pierderii locului de muncă sau al despărțirii de partener, capacitatea de autoapărare a organismului va fi afectată. De aceea, în perioadele stresante ne îmbolnăvim mult mai ușor.
NUTRIENȚII
A: Vitaminele A, B, C și D.
B: Oligoelementele zinc, fier și seleniu.
C: Toate cele de mai sus.
Corect: C
Pentru a funcționa optim, sistemul imunitar are nevoie de o serie întreagă de nutrienți. Printre ei se numără vitamina A, pentru piele și mucoase, anumite vitamine din grupul B, necesare la formarea de noi celule imunitare, sau vitamina C, care activează leucocitele. Globulele albe ale sângelui, elemente de bază ale imunității, conțin o cantitate mult mai mare de vitamină C decât eritrocitele (globulele roșii). Chiar și o banală infecție respiratorie face să scadă dramatic concentrația vitaminei C. Și deficitul de zinc, fier și seleniu ne vulnerabilizează în fața infecțiilor. De asemenea, cercetătorii au ajuns recent la concluzia că și substanțele vegetale secundare (ca polifenolii și carotenoidele) măresc rezistența la atacul virușilor și al bacteriilor.
