Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „De ce nu ne valorificăm noi eficient zăcămintele de gaze naturale, preferând dependența de Gazprom?”

– Un „Index al vulnerabilității” finanțat de SUA, care măsoară rezistența a opt țări din fostul bloc comunist față de influențele externe (mai cu sea­mă ale Rusiei și Chinei), arată că România și Ce­hia sunt cel mai puțin vulnerabile (cotă de 29, pe o scară de la 0 la 100, față de Ungaria – 44, Bulgaria – 42 sau Serbia – 55). Cum se transmite această influență externă nocivă? La ce canale trebuie să fim atenți și ce putem face pentru a menține cât mai mică această influență?

– Elementul-cheie care vulnerabilizează un stat în fața interferențelor externe este corupția condu­că­to­rilor. Mână în mână cu corupția vin democrația ili­berală și tendințele autoritare, de control al justiției și subminare a libertăților politice și civice. Să luăm ca­zul Ungariei, care nu are – ca Bulgaria sau Serbia – amintiri istorice privind „solidaritatea slavă”. Ea are în schimb un lider corupt, care și-a plasat rudele și pri­etenii în funcții importante, pentru a se asigura că toa­te contractele publice sunt adjudecate de clanul său. Astfel a ajuns să încheie un contract netransparent și foarte scump cu Rusia, pentru extinderea centralei nu­cleare de la Paks, și să-și vaccineze populația cu vac­ci­nurile rusești și chinezești, mult inferioare calitativ celor puse la dispoziție de UE. Ambele decizii au ig­norat interesul public și standardele europene, gene­rând suspiciuni de corupție la nivel înalt. Cu o justiție sub­ordonată politic, anchetele anti-corupție sunt aproa­pe imposibile, iar mass-media au fost supuse con­trolului guvernamental. Corupția este însă un flagel și în Bulgaria sau în Serbia, unde a făcut posibilă pă­trunderea rețelelor de tip mafiot din Rusia, iar odată ce aceste rețele au prins rădăcini, corupția a devenit en­demică și greu de stârpit. Iată de ce este esențial pentru România să relanseze anticorupția și să apere democrația, mai ales libertatea presei, pentru că ea este deja o țară coruptă, cu o presă dominată de penali, doar că beneficiarii corupției sunt politicienii au­toh­toni și clientela lor, și mai puțin rețelele rusești. Este ade­vărat că interesele strategice ale NATO în Ro­mânia au blocat expansiunea acestor rețele; totuși, se pune o întrebare „grea”: „De ce nu ne valorificăm noi eficient zăcămintele de gaze naturale, preferând de­pendența de Gazprom, care ne vinde gazele la supra­preț?”. Experții dau vina pe corupția politicie­ni­lor și managerilor, care curând vor pierde și oportu­ni­tatea exploatării gazelor din Marea Neagră. Esen­țiale ar fi deci statul de drept, o guvernare transparentă și co­rectă și o presă independentă. Elementar, dar, din pă­cate, tot mai greu de realizat la noi.

– Pe lângă relația extrem de tensionată cu Ru­sia, Statele Unite ale Americii se află pe poziții an­tagonice și cu China, după ce au decis boicotarea diplo­matică a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, din 2022. Ce îi reproșează Chinei, SUA? Dar comunitatea internațională?

– Nu numai SUA, ci și NATO, și majoritatea sta­telor din zona Indo-Pacifică sunt îngrijorate de ten­dințele expansioniste ale Chinei, care înființează baze militare în Marea Chinei de Sud și amenință Taiwa­nul, prin violarea frecventă a spațiului său aerian. Pentru a opri această expansiune, Statele Unite, Marea Britanie și Australia au încheiat recent o alianță strategică – Aukus – care a fost bine primită și de Ja­ponia, Coreea de Sud și India, care se tem și ele de ex­pansionismul Beijingului. Oficial, desigur, Statele Uni­te au motivat boicotul diplomatic al Olimpiadei evocând nerespectarea drepturilor populației Uigure și dispariția jucătoarei de tenis Shuai Peng, care obli­gă, într-adevăr, Occidentul la o reacție fermă. Dar adevărul e altul: toată lumea știe că dorința Chinei de a controla zona Pacificului este adevăratul motiv al ten­siunilor dintre Washington și Beijing, căci inte­lec­tuali și jurnaliști chinezi au mai dispărut și în trecut, ba unii au și murit în închisoare, iar Occidentul și-a văzut de relațiile sale comerciale avantajoase cu Chi­na și a protestat doar de formă. Acum, însă, China a devenit o amenințare reală, valorificând și dezvoltarea sa tehnologică în scopuri militare și de spionaj, după cum demonstrează cazul companiei Huawei, care a dezvoltat cea mai performantă tehnologie 5G, dar este controlată de guvern și de armata chineză. Huawei ilustrează elocvent pericolele pe care le prezintă orice achiziție de tehnologie avansată din China, pericole sesizate rapid de americani, dar târziu de europeni, Marea Britanie și Germania renunțând la contractele cu Huawei doar la presiunea SUA. În plus, China nu are nici un scrupul să încerce să domine statele care au contracte economice avantajoase cu ea. Austra­lie­nii au constatat, de pildă, că diplomații chinezi con­trolau, prin presiuni, deciziile în universități, companii sau instituții de stat. De fapt, Occidentul s-a trezit în fața unei puteri economice ostile democrației, care vrea să domine lumea. Este greu de anticipat dacă SUA și aliații săi vor reuși să o oprească, dar sigur este că trebuie să încerce.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian