Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

ILIE TUDOR – „Hrana, la fel ca și viața, trebuie să aibă gust”

– A trecut printr-un transplant de rinichi, care era gata să-l coste viața. Acum este un om sănătos. Ne-am gândit că întoarcerea unui bolnav la normalitate este un subiect care ne interesează pe toți –

Carne sau zahăr, pericol egal

– Tudor, să începem cu alimentele. În ultima vreme se spune că sănă­tatea începe în farfurie, iar prima „lege” e renun­țarea la carne. Cum co­mentezi?

– Cred cu tărie că renunțarea la carne este salva­toare pentru sănătate. Un adult poate trăi foarte bine fără carne, dar nu aș vorbi la capitolul „fără” doar despre carne, ci și despre dulciurile pre-amba­late, despre zahăr și înlocuitorii toxici ai zahărului. În momentul de față, mi-e greu să spun ce este mai periculos, zahărul sau carnea.

– Ce putem obține bun pentru sănătate prin renunțarea totală la carne?

– Regimul vegetarian nu te ferește de orice boa­lă, dar menține sănătatea vaselor de sânge, sănă­tatea ficatului, colonului, sistemului endocrin și a inimii. Personal, sunt unul dintre foarte puținii lacto-vegetarieni care au ajuns la insuficiență rena­lă, cel mai probabil, din cauza predispoziției gene­tice. Pe de altă parte, am fost primul pe lista de transplant, fiind considerat un primitor cu un orga­nism într-o condiție foarte bună, ce poate rezista rigorilor intervenției chirurgicale. Și acum, la aproa­pe 50 de ani, după dializă, transplant și cu o medicație extrem de dură, vârsta mea este greu de ghicit, având încă o tinerețe biologică peste medie. Alimentația fără carne ne ferește și de diabet sau cancer, dar consumul frecvent de za­hăr este cel puțin la fel de periculos ca și cel de carne.

– Chiar de mâine, „jos carnea” și „jos zahă­rul”?

– Este versiunea ideală, dar experiența mea de decenii arată că, de cele mai multe ori, renunțarea la alimentele cu care suntem obișnuiți trebuie gra­duată cumva. Abținerile drastice și bruște, la marea majoritate a oamenilor, durează o perioadă limitată de timp, după care vor reveni la dieta „normală”, adică toxică. Schimbarea bruscă de dietă se aplică celor care deja au o înclinație spre alimentația natu­rală sau celor care au o voință puternică. În rest, este ideală trecerea gradată spre o dietă în care se consumă doar două porții de carne pe săptă­mână. În ceea ce priveșete zahărul, cele mai bune rezulta­te sunt obținute atunci când se stabilește o singură zi pe săptămână pentru consumul de dul­ciuri. Evi­dent, în timp, cea mai bună variantă este eliminarea completă a acestor două alimente cu potențial toxic ridicat.

Lactate? Da, dar „ce fel”?

Foto: Shutterstock – 2

– Lactatele nu sunt nici ele privite cu simpatie. De ce?

– Este un domeniu foarte controversat. Vege­tarienii con­vinși au o multitudine de argumente anti-lactate, și ele vin mai ales din zona asiatică. Adevărul este că diferitele populații tolerează în mod diferit laptele. De exemplu, în sud-estul Asiei, tole­ran­ța la lactoză este foar­te scăzută, existând efecte adverse la consu­mul de lapte și produse din lapte. Pe de altă parte, în zonele cu puternică tradiție pastorală, cum este și România, pro­dusele lactate sunt cât se poate de recomandate pen­tru sănătate. De ce? Pentru că avem genetic construit sistemul digestiv și me­ta­bolismul pentru a con­su­ma lac­tate. Păstoritul este atestat pe teritoriul Ro­mâniei de mii de ani, populațiile de aici fiind selectate genetic, natural, pentru acest tip de ali­mentație. Ca argument su­plimentar: zonele rurale cu mulți cen­tenari din România, cum ar fi cea din Munții Vran­cei, sunt eminamente axate pe crește­rea animalelor pentru lapte, care este aliment de bază al acestor persoane extrem de longevive.

– Totuși, câte lactate este recomandat să con­sumăm zilnic?

– Dacă nu sunt restricții medicale legate de sănătatea hepatică, renală sau metabolică, nu este foarte important cât consumăm. Mai important este: ce fel de lactate consumăm? Sunt recoman­date produsele din laptele obținut în gospodă­riile țărănești, unde nu se fo­losesc nutre­țuri concentrate, medi­cație veteri­nară de sin­teză sau hormoni femi­nini. Ca alimente-medica­ment, iaurtul, che­firul sau sana sunt pe primul loc, având un efect bun asupra di­gestiei și sis­temului imu­nitar. Iar aceste lac­tate sunt cele mai bune atunci când sunt preparate casnic, din lapte natu­ral.

Exaltarea vegană este periculoasă

– Așadar, nu susții ideea alimentației complet vegetariene, din care sunt excluse lactatele?

– Exaltarea vegetariană sau, cum este acum numită, vegană poate fi chiar periculoasă, mai ales în cazul bebelușilor și copiilor mici. Au existat în multe țări cazuri de bebeluși malnutriți, dintre care unii au și murit, deoarece părinții au crezut că-i pot hrăni cu lapte de soia, migdale sau orez, în locul laptelui obișnuit. Așadar, recomand o hrănire com­pletă, care să asigure nevoile organismului la dife­rite vârste.

– Dar ouăle? Sunt recomandate ele în ali­men­tație?

– Ouăle sunt cu adevărat indispensabile în ali­mentație, indiferent dacă vorbim de copii, adoles­cenți sau adulți. Dacă un adult poate fi sănătos și fără lactate, excluderea completă a ouălor poate crea probleme serioase de sănătate. Aceasta, deoa­rece organismul are nevoie de aminoacizi esențiali, indispensabili vieții. Ouăle sunt alimentul în care găsim acești nu­trienți într-o cantitate și într-o va­rietate suficientă, dar și în forma cea mai puțin toxică. Este adevă­rat, acești aminoacizi pot fi găsiți și în polenul de albine, dar con­su­mul în cantități mari al aces­tui produs apicol este di­ficil pentru tubul digestiv. Car­nea conține și ea aminoacizi, dar are o toxicitate ridicată. Ve­getale cum ar fi nucile, soia sau năutul conțin aceste substanțe, dar nu într-o varietate și într-o cantitate su­ficientă.

– Totuși, cum îți explici că există persoane pur vegetariene, care nu au consumat niciun fel de alimente de origine animală vreme de zeci de ani și care sunt perfect sănătoase?

– Veganii puri, care trăiesc astfel sănătoși zeci de ani, sunt cazuri particulare și destul de rare. Iar în domeniul sănătății, generalizările sunt foarte pe­ri­culoase. Am cunoscut sihaștri care au trăit zeci de ani, ținând post negru 75% din timp, iar când se hrăneau, o făceau exclusiv vegetarian. Dar nu pu­tem aplica dieta unei ființe spirituale, cu o credință extrem de puternică, la oamenii obișnuiți. Cum spu­neam, este total contraindicat un regim vege­tarian pur la copii și la adolescenți. E adevă­rat, pe măsură ce înaintăm în vârstă, putem renunța tot mai mult la lactate și ouă, putându-le consu­ma și doar o dată pe săptămână. Dar la persoanele angre­nate în viața socială, supuse la un anu­mit efort și cu un stil de viață stre­sant, consumul de alimente cum ar fi ouă­le, polenul de albine și lactatele este nece­sar.

Fructe, nu sucuri

– Între alimentele sănătoase reco­mandate in­sis­tent se află și fructele. Cum trebuie consumate, ca atare, sau sub formă de sucuri?

– Cele mai bune sunt fructele consumate ca atare, nu sub formă de sucuri. Fruc­tele consumate întregi conțin fibre alimentare ce ajută digestia și tranzitul intes­tinal. În plus, fructele mâncate ca atare, spre deo­sebire de sucuri, elibe­rează zaharu­rile gradat, nu brusc, prevenind astfel diabetul și creșterea nive­lului de trigliceride din sânge.

– De ce sunt totuși recomandate curele cu sucuri de fructe, de atâția medici și terapeuți naturiști?

– Pe o perioadă limitată, curele cu sucuri pot ajuta organismul aflat în convalescență sau într-un proces de eliminare accelerată a produșilor de me­tabolism. Recomandările consumului de sucuri din vremea părinților medicinii naturiste, cum ar fi Sebastian Kneipp, sunt dintr-o perioadă în care zahărul și produsele pline de amidon erau o rari­tate. Acum, într-o lume în care abundă produ­sele cu indice glicemic mare, sucurile de fructe nu sunt o opțiune pe termen mediu și lung.

– Recomanzi legumele crude sau gătite?

– Cu rare excepții, cred că trebuie consumate deopotrivă legumele crude și gătite. Ar fi ideal să consumăm doar crudități, dar sistemul digestiv al celor mai mulți dintre noi nu suportă acest regim. În cazul persoanelor cu colită, gastrită hiperacidă sau sindromul colonului iritabil, cruditățile sunt chiar contraindicate, cel puțin în faza acută a bolii.

– Ce n-ar trebui să lipsească din masa zilnică?

– În primul rând, bucuria de a mânca! Apoi, nu trebuie să lipsească uleiurile presate la rece sau semințele proaspete, dar nici proteinele de calitate, cum ar fi cele din nuci, năut, polen sau ouă. Evi­dent, avem nevoie și de cereale integrale, fie ele sub formă de fulgi, făină integrală sau fierte. În plus, trebuie folosite cu creativitate și in­spirație cele câteva zeci de condimente cu­nos­cute la noi. Pentru că hrana, la fel ca și via­ța, tre­buie să aibă gust.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian