Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Grădina lu’ Mamaie

ROMÂNI CARE AU REUȘIT

Bucureștenii care preferă să-și cum­pere legume și zarzavaturi cultivate la țară, în câmpiile roditoare din sud, au întâlnit-o, cu siguranță, pe Mamaie, în piețele din Capitală, pe unde-și vinde roadele, de vreo 40 de ani. De curând, bunătățile ei pot fi primite direct la ușă, grație paginii de facebook numite Grădina lu’ Mamaie, unde pot fi comandate săptămânal. Cum s-a întâmplat ca o simplă gră­dină să ajungă pe internet și să devină afacere, am aflat chiar de la autorii întâmplării: Floarea Totu și nepotul ei, George Albină.

Bulgarii din Băleni

Mamaie Floarea Totu și o parte dintre bunătățile sale

Mamaie Floarea poate fi întâlnită în piața din Buf­tea, satul transformat în oraș din apropiere de București, unde-și vinde bunătățile de vreo șapte ani. Înainte venea cu marfa în Capitală, în Piața Matache, la Obor sau în Rahova, de unde-a fost nevoită să se tot mute, din cauza reno­vărilor. Are 75 de ani și e la fel de roșie în obraji ca ul­timele roșii de seră, așezate în mormane, în fața ei. „Anul ăsta, a ținut vremea caldă cu noi, și uite, avem încă roșii, deși suntem la capătul lui Noiembrie. Îs ultimele. Peste iarnă, mai vând doar legume, morcovi, țelină, păstârnac, pă­trun­jel, ridichi, sfeclă roșie și praz”, spune Ma­maie, vorbind iute și grăbit, ca în sud.

Floarea Totu zisă Mamaie e de loc din Bă­leni, un sat de bulgari grădinari din județul Dâm­bovița, despre care povestește cu mare fală: „Bunicii și străbunicii noștri au înființat satul. Erau bulgari, fugiți la nord, peste Dunăre. Ca să-și piardă urma de statul bulgar, care voia să-i ia înapoi, s-au declarat sârbi. Așa s-a și numit satul mult timp, Băleni Sârbi. S-au pus pe mun­cit și au ținut cu legume toate marile piețe din Bucu­rești”.

Înainte de-a se mărita, Mamaie Floarea a lu­crat la CAP. Apoi, așezată la casa ei, a avut în ogradă de toate, și cai, și vaci, și porci, că altfel n-ar fi avut cum să-și crească cei trei copii. Cât timp era plecată la piață, de gos­podărie se ocupa soțul ei și, pe mă­sură ce-au crescut, și copiii. I-a-nvă­țat cu munca de mici, cum și pe ea o-nvă­țaseră, când­va, părinții și bunicii. Și fiindcă dra­gostea de pământ este mo­lipsi­toare, se ocupă și ei, în conti­nuare, de gră­dinărit, chiar dacă au, fie­care, sluj­bele lor. O muncă fără va­canță, și fără odihnă, că animalele și pă­mântul nu-ți lasă răgaz pentru așa ceva. „Am stat acasă doar la sărbă­torile mari”, zice Mamaie Floarea. „În rest, tot aici mă găsești, la piață. Acasă lucră acum fiul și nora mea, are și servici, dar e tare vrednică!”.

Povestea Mamaiei Floarea se po­tri­vește cu întregul sat. Tradiția legu­mi­cul­turii a fost trans­­misă din tată în fiu, ea devenind, pur și simplu, o artă a lu­crării pământului. Așa a ajuns Băleniul celebru, o adevă­rată ca­pitală a Ro­­mâniei, în ceea ce privește producția de legu­me și zarzavat.

Rugăciunea din zori de zi

Sigla grădinii virtuale

– Mamaie Floarea, cum au devenit bulgarii din România campioni la morcovi și pă­trun­jel? În toate piețele, legumele dvs. sunt frun­tea…

– Primul secret e pământul. E bun de la Dum­­nezeu, dar îl și îngrijim, ca pe ochii din cap. Așa cum omului îi place să mănânce bine și sănătos, și pământului, tot la fel. Noi nu fo­losim nici un fel de îngrășământ chimic, doar bălegar de vacă, de oaie, de găină sau de cal, fiecare la altă cultură și în alt moment al anului, așa cum am învățat din bătrâni. Primăvara, co­sim ur­zicile și, la vremea stropitului, facem din ele o fier­tură pe care o amestecăm cu lapte, și cu zea­ma aia dăm pe plante, ca să le ferim de dău­­nători și de boli. Cum să nu fie gustoase legu­mele, dacă nu le atingi cu chimicale, și mai spui și câte o rugăciune, dimineața, când apucă soa­rele să răsară. Muncă și încredere în Dum­nezeu. Ăsta este secretul.

Piața din pragul ușii

George Albină și Gabriel Staicu, pregătiți să livreze bunătăți

Anul 2020, primăvara. Stare de urgență, cu restricții, teamă și confuzie. Pentru prima dată în 40 de ani, de când își vinde zarzavaturile la piață, mamaie Floarea Totu a fost ne­voită să arun­ce la gunoi grămezi de ridichi. Roșii, proas­pete și zemoa­se, mai mare dragul să fi ajuns pe masa unor clienți. Dar unde să vinzi? Pie­țele fuseseră închise, oamenii, ascunși în case, de frica pandemiei care începuse să facă primele victime. În aceeași pe­rioa­dă și din ace­leași motive, și nepotul lui Ma­maie, George, îm­preu­nă cu pri­etenul său cel mai bun, Gabriel Staicu, originar din Brăila, au ră­mas fără slujbă și nu prea știau cum să-și co­tească viața. Necazul mamaiei Floarea i-a pus pe gânduri, și de aici până la a încerca s-o ajute n-a mai fost decât un pas. „Aveam prieteni pe facebook, care promovau diverse produse ro­mânești, și așa ne-a venit ideea să facem și noi la fel, pentru ceea ce Mamaie producea în gră­dina ei. Am început cu o postare simplă, pe pagina mea, iar reacțiile au fost uimitoare: în­tr-o singură zi, am primit 20 de comenzi, pe care le-am și livrat unor clienți din București”, își amin­tește George Albină. „Am înțeles că se schimbă ceva. Oamenii începeau să-și dorească mâncare curată, adevărată, din gospodării ță­rănești. Eram pe drumul cel bun”. Fără să se gân­dească prea mult, George și Gabriel au creat rapid o pagină de facebook, pe care au numit-o Grădina lu’Mamaie, ca să le fie clar clienților de unde provine marfa pe care o primesc. „Se pare că oamenii s-au bucurat de po­sibilitatea să vină piața la ușa lor, dacă ei nu prea mai ie­șeau din casă. În plus, mulți ne-au spus că legu­mele noastre chiar au gust, că le amintesc de copilărie, de casa bu­ni­cilor. Iar fap­tul că n-am apelat la firme de curierat sau alți in­ter­me­diari pen­tru livra­rea produ­selor i-a bucurat și mai mult. Răsplata noastră e fiecare client care ne-a rămas fi­del sau pe care l-am câștigat în timp”.

În perioadele de vârf, primăvara și vara, până spre începutul toamnei, băieții făceau livrări timp de trei zile, în fiecare săptămână, vineri, sâmbătă și duminică. Odată cu răcirea vremii, livrările se fac doar duminica sau chiar mai rar, pentru că nu mai sunt, deocamdată, produse de sezon, iar decembrie și ianuarie sunt luni destinate mai ales pre­gătirilor pentru un nou an agricol. Dar ca să-și câștige și să-și fide­lizeze clienții, cei doi au extins ofer­ta Gră­dinii lu’Mamaie, adău­gând în lista de produse ce pot fi comandate și mere de Voinești și dulcețuri bio.   

George are 23 de ani, Gabriel 28, și între timp sunt amândoi ab­sol­venți de Psihologie. Asta nu-i îm­piedică să-și dorească să trans­forme Grădina lu’ Mamaie într-o afacere. „Inten­ționăm să creăm un spațiu comun de lucru al produ­cătorilor locali, dar unul fizic, în care să ne putem vedea cu clienții față în față. Încercăm să impul­sionăm producătorii locali, ca­re n-au avut resurse până acum, cre­ându-le o rampă de lansare”. Mai au, de ase­menea, un plan mă­reț: să organizeze și work-shop-uri, direct în gră­dina din Băleni, să invite oamenii să-și cultive și să-și culeagă singuri le­gumele, numind experiența asta poate chiar „Acasă la Mamaie”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian