Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Între roz și cenușiu

Nu putem vorbi despre speranțele legate de noul an 2022 fără o „calificare” – pe care ne-am dori-o lu­cidă – a „realizărilor” lui 2021. Sărbă­to­rile, destul de relaxate față de cele din alte țări, au dat asupra lui o perspectivă (oarecum) roz. După un „zbucium po­litic” prelungit, România a dobân­dit, în sfârșit, un gu­vern stabil, bazat pe majori­tatea parlamentară PSD-PNL, surprinzătoare, dar confortabilă! Pande­mia, care a bătut în retragere vreme de câteva luni, a dus la reducerea măsurilor de prevenție. UE ne-a aprobat PNRR-ul, prima tranșă din miliardele de euro pro­mise sosind deja. Mai mult, după un șir de ani în care adoptarea lui se finaliza după începerea exercițiului financiar nor­mal, bugetul de stat pe noul an a fost acceptat. Generalul Nicolae Ciucă, șeful guvernului, a reușit să îl impună, în ciuda „clasicelor ciorovăieli” le­gate de așteptările unui sector economic sau altul, de aspirațiile – mai mult sau mai puțin motivate – ale unor comunități teritoriale. Cu un buget în­che­gat, guvernul a putut chiar să găsească „resurse” pentru protejarea populației de efectele dure ale crizelor energetică și sanitară, ce amenință să facă încă ravagii în pragul iernii. S-ar putea spune așa­dar că, în anul ce a trecut, România a reușit să con­tro­leze o gravă criză social-economică, prefigurată de împrejurările vitrege pe care lumea în ansam­blul ei le traversează. Bucuria sărbătorilor relaxate a părut, în consecință, justificată, iar românii ar avea toate motivele să privească op­timist debutul anului 2022.

Anul care a trecut a avut însă și „o zonă întu­ne­cată” (care amenință să devină iarăși pericu­loasă), pandemia, și care a relevat profundele defi­ciențe ale sistemului politico-administrativ al țării, începând cu subsistemul sanitar. Spitalele prost în­treținute, prost dotate și prost administrate (cum a arătat seria de „accidente” cu victime nevinovate), per­sonalul spe­cia­li­zat redus și prost remunerat, pe­nu­ria de me­dica­mente etc. reprezintă doar o ima­gine parțială a de­zas­trului din acest sector esențial pentru viața co­mu­nității. Deblocarea unor sume mari de bani din fon­dul guvernamental de rezervă a însemnat doar o „frec­­ție la un picior de lemn”, pentru că ele au fost chel­tuite nechibzuit, detur­na­te, pierdute în reparații de mântuială, „drenate” cu dedicație spre anume fir­me. Situația se repetă, de altfel, în toate subsiste­mele ansamblului social ad­ministrat de stat. Institu­țiile acestuia, specializate pe domenii, sunt înțesate cu paraziți politici, clienți ai unor lideri interesați doar de avantaje și profit personal. Sistemul nostru de stat permite și susține astfel de situații de „ocupare clanică” a instituțiilor sau de extindere inutilă a lor, pe baza bugetului de stat, principala „sursă” a satis­facerii intereselor ma­teriale ale „împricinaților”. Toa­tă lumea ar tre­bui să înțeleagă de ce nu se găsesc bani pentru in­frastructura comunicațională a țării, pentru repa­rarea sau clădirea de spitale și școli, pentru susți­nerea IMM-urilor românești. O birocrație nesățioa­să, complet deprofesionalizată, supraponderală, ia totul și își împarte, după ierarhii mafiote, totul. „Ciuruirea” administrației cu „paraziți parașutați”, fără nicio ex­pertiză pentru domeniile de speciali­tate, o parali­zează, o face să funcționeze în gol, ducând la pierde­rea unor oportunități reale de dezvoltare concretă a țării. Cu o asemenea armată de rozătoare, nu este de mirare că Statul român a ajuns „un stat eșuat”, cum a re­cunoscut chiar șeful lui, președintele Iohannis.    Re­structurarea. În acest context, 2022 nu mai pare doar un an al speranței. Valul cinci al pandemiei amenință să îi ia nepre­gă­tiți pe români, consecințele relaxării ex­cesive și ale propagandei conspiraționiste a anti­vac­ciniștilor, pre­cum și bâlbâielile interesate politic în adop­tarea „certificatului verde”, pot fi plătite greu. Po­liticienii „unității PSD-PNL” par însă mai degra­bă interesați de împărțirea demnităților adminis­trative, cu acces direct la beneficiile financiare. Banii, veniți de la buget și din PNRR, vor fi în con­tinuare dirijați „cu dedicație”, spre anume sec­toare, unități teritoriale sau firme. „Subvențiile” pen­tru consu­ma­torii de energie se vor risipi foarte re­pe­de și popu­lația se va trezi la limita sub­zis­tenței. Românii vor migra, în continuare, spre o străi­nătate „mai bună” pentru viața lor. Cu aseme­nea perspective în față, „ro­zul” care colorează spe­ranțele legate de 2022 poate de­veni cenușiu.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian