VIRGINIA COMOLLI (Expert Manager în cadrul „Global Initiative against Transnational Organized Crime”): „România este pe cale să devină noua destinație mondială a deșeurilor din plastic”

După colonialismul ecologic al anilor ‘70, când țările bogate își expediau fără scrupule deșeurile unor țări asia­tice și africane, Mafia italiană a intrat pe fir, trans­formând sudul peninsulei într-un depozit de gu­noaie, pe care l-a extins, apoi, contra unor sume fru­moase de bani, în întreaga lume. În momentul de față, afa­ce­­­rea gunoaielor înseamnă miliarde de euro, cu re­percusiuni teribile asupra mediului și oa­menilor, ce face ca termenul „ecocid” să fie tot mai des fo­losit. Corupția acută face din România una din țin­tele cele mai căutate. GITOC (Ini­ția­tiva Globală împo­triva Crimei Organizate Trans­fron­taliere) a pu­blicat în noiembrie 2021 un am­plu raport asupra tra­­ficului internațional de de­șe­uri din plastic. Vir­ginia Comolli, autoarea studiu­lui, a avut ama­bi­li­tatea de a acorda revistei noas­tre următorul inter­viu.

„Gunoaiele sunt o urgență globală”

– Aveți o carte de vizită absolut impresio­nantă. Ce v-a determinat să vă îndreptați atenția asupra gunoaielor? Tema nu e deloc plăcută, iar situația pare fără ieșire: producem din ce în ce mai mult plastic, imposibil de gestionat.

– Am decis să lucrăm la acest proiect în urmă cu un an, deoarece am înțeles că traficul acesta aduce cu sine o serie de probleme grave de sănă­tate, de mediu și de infracționalitate. Rutele se schim­bă constant, schemele financiare devin tot mai so­fisticate și greu de urmărit, rețelele de cri­mă or­ganizată se adaptează rapid, de aceea consi­derăm problema o prioritate, o urgență globală. Discuțiile tot mai avansate de trecere a ecocidului în rândul infracțiunilor investigate de Interna­tio­nal Criminal Court spun multe despre gravitatea situației. Știu că raportul despre care vorbim în­seamnă o lectură de­primantă, și nici măcar nu am motive de opti­mism. Vom produce din ce în ce mai mult plastic, care va trebui aruncat undeva. În 2020, s-a înre­gistrat în întreaga lume o creștere cu 280% a can­tității de plastic abandonat. Cele mai mari produ­cătoare și consumatoare de plastic, Europa și Sta­tele Unite, au o capacitate minimă de reciclare, așa că vor pune mereu presiune pen­tru a scăpa de de­șeuri, trimițându-le în țări mici. Asta, în ciuda acor­durilor internaționale, ce în­cearcă să nu transforme țările în curs de dezvol­tare în gropile de gunoaie ale Occidentului.

Cancerul din ouăle găinilor

– Ce impact au gunoaiele din plas­tic asupra mediului și oame­nilor? Există date culese din țările ce au fost folosite în acest sens?

– Ți se rupe inima să vezi ce s-a în­tâmplat acolo! Solul, apa, aerul au fost infestate cu chimi­cale ce pro­duc cancer, boli respi­ratorii și multe alte probleme grave de sănătate. S-au dis­trus recolte, s-au otrăvit roa­­dele pă­mântului. Vă dau doar un exem­plu. Dioxina și alte substan­țe can­cerigene au fost găsite în ouă de găini cres­cute în ferme apro­piate gro­pi­lor de deșeuri din plastic, în Indo­nezia. Un adult ce mănân­că un astfel de ou in­gerează de 70 de ori doza zilnică ca­ta­logată drept admisibilă. Și în Indonezia se ard deșeuri în curțile oamenilor, pe câm­­­puri sau în stații de reciclat. Sătenii sunt con­știenți de pericol, însă ar­derile re­pre­zintă pentru ei un mijloc de sub­zis­tență. To­tuși, ceva s-a schim­­bat. Astăzi, Indo­ne­zia este una dintre țările ca­re, alături de Malayesia și Thai­­landa, s-au săturat de deșeu­rile importate, le-au in­terzis și le trimit înapoi ță­rilor de pro­ve­niență. Însă dezas­trul s-a pro­dus deja, reper­cusiu­nile gra­ve ră­mân pe termen lung.

„Țintele gunoaielor sunt țările cu corupție ridicată și fără voință politică”

– În raport, menționați faptul că România și Bulgaria ar putea de­veni noile gropi de deșeuri din plas­tic ale lumii…

– Pericolul este cât se poate de real. Cele două țări sunt deja țintele unui in­flux masiv de deșeuri din plastic. Tre­buie să înțelegem că la nivel global s-au schimbat foarte multe în ultimii ani. Până în 2017, China primea jumătate din de­șeurile de plastic generate de întreaga planetă. Un an mai târziu, a interzis intrarea în țară a mai mul­tor tipuri de de­șeuri, printre care și cele din plas­tic, iar asta a dus la un efect de domino la nivel glo­bal. Asia de sud est a rămas o destinație cons­tan­tă, însă ei i s-au ală­turat Turcia, Polonia și țările din sud-estul Europei. Multe din ele au devenit con­ști­ente de dezastrul ecologic și uman, și au in­terzis im­porturile, iar marile companii și rețelele infrac­țio­nale au nevoie de noi destinații. Țintele sunt țările în care forțele de ordine nu au capacități de adap­tare la situație, popu­lația nu este conștientă de pe­ri­col, iar poli­ticienii joacă un rol dublu. Ro­mânia este una dintre cele mai recente piese de do­mino care a căzut. Specialiștii în domeniu o eti­chetează ca țară de mare risc, în acest sens. Avem informații că, sub pro­tecția unor politicieni, fabrici de ciment ard can­tități mari de plastic aduse ilegal de peste granițe.

– După ce trece de vamă, urma unui camion plin cu deșeuri se pierde, nimeni nu-l mai urmă­reș­te, iar încărcătura este abandonată în râuri, pă­­duri, i se dă foc sau este îngro­pată. Cum se pot opri asemenea crime de me­­diu?

– Pentru a opri aceste prac­tici cu urmări grave asu­pra sănă­tă­ții este nevoie de un efort colec­tiv al forțelor de or­dine, autorită­ților și organi­za­­țiilor de mediu. Foarte im­por­tantă este voința po­litică de a rezolva problema. Un rol major îl are corupția. Se cu­nosc multe ca­zuri în care au­tori­tăți por­tuare sau din dife­rite punc­te vamale au pri­mit mită pentru a accepta trans­por­turi ilegale de deșeuri.

– România se confruntă și cu poluarea provenită din in­cendieri de plastice, cabluri, mașini uzate pentru obținerea metalelor…

– Poluarea provenită de la astfel de incendieri este comună în multe țări. Cel mai recent caz s-a petrecut în Italia, în luna octombrie, când auto­ritățile au arestat proprietarul unei stații de reci­clare, ce a dat foc unei mari cantități de deșeuri pe­riculoase, pentru a scăpa de ele, obtinând astfel un profit de 2 milioane de euro. Locuitorii ora­șelor și satelor din apropiere au stat săptămâni în­tregi cu ferestrele închise și au fost nevoiți să își distrugă recoltele. Afaceristul este acuzat de spă­lare de bani, evaziune fiscală, comerț ilicit cu de­șeuri, in­cen­diere. În multe cazuri, astfel de infrac­țiuni merg mână în mână, iar uneori traficul de droguri se suprapune cu cel de deșeuri.

– Atunci când corupția ajunge la cele mai înalte niveluri politice, poate avea societatea ci­vi­lă un cuvânt de spus în combaterea acestui fla­gel?

– În iulie 2021, în urma unei in­ves­tigații Green­peace ce a dezvăluit că cea mai mare parte a plas­ti­cului im­por­tat nu se reciclează, Turcia a de­cis să interzică intrarea în țară a trei ti­puri de plastic. Societatea ci­vilă, ac­tiviștii de mediu, or­gani­zațiile non-gu­ver­namen­tale pot in­fluența în bi­ne stra­tegiile pentru pro­tecția me­diu­lui și pot pune pre­siune pe au­to­rități, ca să interzică im­porturile și să impună re­guli stricte de gestio­nare a de­șeu­rilor.

(Înainte de a se alătura GITOC, în 2020, Virginia Comolli a lucrat timp de 14 ani în cadrul Institutului In­ter­na­țio­nal pentru Studii Stra­tegice din Londra și al Ministerului de Justiție al Marii Britanii. După studii despre răz­boi și tra­fic de dro­guri, mun­ca sa ac­tu­a­lă se fo­cusează pe teme de infrac­ționalitate de mediu.)