SOS – Cazuri de extremă urgență

„Fetița mi-a murit, îmi cresc singur băiatul”

Mă numesc Malic Marius Răzvan și sunt din Brad, jud. Hunedoara. Vă cerusem ajutor, în urmă cu trei ani, pentru mica mea fetiță de un an, dar între timp a murit. Am rămas singur, doar cu băiatul cel mare, în vârstă de 8 ani. Mama fetiței m-a părăsit. Copilul este în clasa a II-a și este foarte isteț. De 5 luni, eu mi-am pierdut serviciul și îmi e greu. Nu am posibilitate să îi cumpăr băiatului cele necesare. Stăm în chirie. Orice ajutor este bine primit.

Vă mulțumesc!

MALIC MARIUS RĂZVAN – str. 1 Iunie, bl. B13, sc. 1, ap. 10, Brad, jud. Hunedoara, cod 335200, tel. 0752/75.84.36

„Din cauza pandemiei câștig mai puțin și nu-mi pot ține fata la facultate”

Stimată doamnă directoare Sânziana Pop,

Mă numesc Lazăr Lazareta, am 40 de ani și locuiesc în com. Crucea, sat Chiril, jud. Suceava. Sunt o veche cititoare a ziarului „Formula AS” și a re­vistei „Asul Verde” și considerându-mă, astfel, apro­piată de dvs., îndrăznesc a vă cere ajutorul. Nu sunt căsătorită, am o fată, Lazăr Loredana, studentă la psihologie, la Iași, și plătesc pentru ea o taxă de 3200 lei pe an. Eu lucrez la Vatra Dornei, la sta­țiunea „Dorna Turism”, salariul meu este de 1386 lei, și fac naveta în fiecare zi, 50 km. Din cauza pandemiei, se dau foarte greu salariile, la momentul acesta, nu am mai luat leafa din luna octombrie. Mă mai ajuta mama, care avea pensie, dar a decedat în luna aprilie și am rămas cu multe datorii. Naveta este scumpă, facturile trebuie plă­tite, și taxa fetei la facultate. Pe timp de vară a lucrat și ea. Ne descurcăm foarte greu, dar nu aș vrea să re­nunțe la studii, este în anul II. Cu alimentele ne-am mai descurcat, ne-au ajutat preoții de la Mânăs­tirea Rarău și le mulțumesc din su­flet. Casa în care locuiesc este ve­che, plouă în ea, lemnele sunt scumpe. La noi este o zonă de munte, mai tot timpul e rece. Mai lucram cu zi­ua în timpul liber, dar acum, fi­ind pandemie, nu prea mă mai cheamă nimeni. Vă rog din suflet, dacă se poate, să mă ajutați și pe mine cu cât de puțin. Vă mul­țumesc!

LAZĂR LAZARETA – sat Chiril, com. Crucea, jud. Suceava

„N-am crezut că este așa de greu să intru în drepturi acasă, în România”

Stimată și dragă redacție, dragi oameni de bine,

Mă numesc Mocanu Lucica și am fost operată pe cord, acum trei ani, și la mâna dreaptă, acum 6 luni. Menționez că m-am întors în țară în noiembrie, după ani de muncă în străinătate, unde am și fost operată (ambele operații). Dar nu m-am gândit că este atât de dificil de a intra în drepturi acasă, în Româ­nia. Toate sursele mele financiare s-au epuizat, fă­când eforturi de a-mi rezolva problemele de sănă­tate. Intrată în țară, iată că pentru a vedea un medic de familie, trebuie să plătesc cotizația la Casa de să­nătate pentru 6 luni, ca să beneficiez de un an de asi­gurare, nu se poate lunar, probabil mi-ar fi fost mai ușor. Am de făcut permanent control la medic car­diolog, medic chirurg ortoped, control-analiză la sânge pentru me­­di­camente, ca să pot controla și men­­ți­ne în pa­rametri INR-ul pentru bu­na func­ționare a ini­mii. Controale la me­dicul de fa­milie, pentru cele­lal­te probleme de să­nătate, o parte din ele le-am fă­cut cu banii ce i-am mai avut. Dar ca să ajung la me­dicul de familie, trebuie să plătesc acea asigurare de 1380 lei. Iar chirurgul ortoped pe care trebuie să-l văd înainte de medicul de familie costă undeva la 250 lei.

Vă rog din tot sufletul: știu că există cazuri foarte grave, dar poate că există cineva care are posi­bilitatea de a mă împrumuta cu 300 euro (sau cât vine în lei) pentru a-mi plăti acea cotizație, pe care să-i înapoiez peste 6 luni. Menționez că intenționez să muncesc, dar am nevoie de un atestat de la medicul de medicina muncii pentru a putea lucra. Și iar ajung la asigurarea de sănătate.

Vă rog frumos, ajutați-mă! Vă mulțumesc pentru timpul acordat citirii scrisorii mele. Mă iertați că am îndrăznit, dar sper și mă rog la Bunul Dumnezeu să găsesc o cale de rezolvare! Cu respect,

MOCANU LUCICA – Țiglina I, J6 – 141, Saturn 32, Galați, cod 800339, tel. 0722/93.12.37

„Nu mai am drept de muncă și risc să ajung pe stradă”

Stimată doamnă directoare, Sânziana Pop,

Mă numesc Badea Costel Viorel, am 37 de ani și vin în fața dumneavoastră cu problemele dificile din viața mea. Cres­când la orfelinat, am ajuns la mari pro­­bleme de sănătate, am căzut în de­presie severă majoră cu efecte psihotice, mai exact, tulburare afectivă bipolară. Nu mai am drept de muncă, nu mai am posibilitate de a-mi plăti chiria și cheltuielile de în­treținere, nu mă pot încadra cu banii nici pentru a-mi cumpăra medicamentele lu­nar. Vă rog din suflet a mă ajuta și pe mine! Știu că aveți un mare suflet pen­tru oameni nevoiași. Eu stau cu chirie și risc să fiu dat în stradă.

Vă mulțumesc că mi-ați acordat câteva minute pentru a citi aceste rânduri. Vă anexez copie după actele medicale.

Vă rog din suflet, ajutor!

BADEA COSTEL VIOREL – Calea Republicii nr. 15, sc. E, ap. 4, Bacău, jud. Bacău, cod 600337

pat”

Bună ziua, dragă redacție,

Mă numesc Zalinschi Octavian, am 46 de ani, și sunt persoană cu handicap. Am schizofrenie pa­ra­noidă și fac tratament cu injecții, una la 2 săptă­mâni, și hepatită C, pentru care încă nu este trata­ment în România. Am o pensie foarte mică și abia mă descurc. Am nevoie de ajutor pentru a-mi pune dantura, m-aș bucura dacă m-ar ajuta cineva cu len­jerie de pat și niște haine (port mărimea „M” la haine și la încălțăminte, 40,5).

Vă mulțumesc din tot sufletul!

ZALINSCHI OCTAVIAN – str. Calafat, nr. 63, sector 2,    București, cod 020347