Vești bune despre România – De bine, la început de an!

Recunoaștere academică pentru medicina românească

Una dintre cele mai prestigioase aca­de­mii din lume, Academia Franceză de Me­dicină, a fost, recent, gazda unei ceremonii so­lemne care a pus în evidență calitatea ac­tului medical din România. Medicul Ca­me­lia Diaconu, cu spe­cia­lizare în boli interne și cardiologie, a fost pri­mit ca membru co­respondent în cadrul ins­tituției academice franceze. Doamna doctor Ca­melia Dia­co­nu, care lucrează la Spitalul Flo­reasca din Bucu­rești și este președinta Uniu­nii Medi­cale Balcanice, colaborează de mulți ani cu Academia Franceză de Medicină, cu care a organizat mai multe colocvii și seminarii.

Dacia, „de la succes la triumf!”

O altă veste bună din Franța: marca auto Dacia, fabricată în România, „trece de la succes la triumf”, cum scriu ziariștii de la Paris.    Anul trecut, în plină pan­­­demie, Dacia a vândut aproape 100.000 de ma­șini noi persoanelor fizice din Franța, depășind pen­tru prima dată în istorie mărcile autohtone Re­nault și Peugeot. De asemenea, Dacia a vândut aproa­pe de două ori mai multe mașini decât Citroën! „Fenomenul Dacia” nu este chiar o surpriză: în 2020, Sandero era deja „mașina preferată a fran­cezilor”, iar alte modele noi permit acum mărcii să se impună: SUV-ul Duster rămâne în top 10 al celor mai bune vânzări ale anului, iar micul Spring electric a avut o lansare promi­ță­toare. Încurajată de succesul său occidental, Dacia se pre­gătește să lanseze un nou SUV, Jogger, la începu­tul acestui an.

Octavian Berceanu, printre „eroii anului 2021” în Balcani

Fostul şef al Gărzii de Mediu, Oc­ta­vian Ber­ceanu, a fost no­mi­nalizat de cu­noscuta pu­bli­caţie re­gio­nală „Bal­kan Insight” în­tre „E­roii anului 2021: Oa­menii care au fă­cut di­fe­renţa”. „Balkan Insight” a ales, pentru fie­care țară, un exemplu de atitudine şi acțiu­ne care adu­ce schim­barea în societate și l-a nomina­lizat pe Berceanu pentru că este un „ac­tivist care încearcă să cureţe aerul toxic al Ro­mâ­niei”. Berceanu apare alături de un star rock din Tur­cia, ca­re se ocupă de ac­ţiuni uma­ni­tare, de un avocat din Bul­ga­ria și unul din Croaţia, care lup­tă pentru drep­­turile unor comunități ostracizate, de o tânără care ajută orfanii din Mace­do­nia de Nord, dar şi alături de jurnalişti din Grecia, care au schimbat viaţa în țara din care fac parte. „Întorc nomina­lizarea mea spre fie­care om care a făcut o sesizare că­tre insti­tuţiile sta­tului şi care nu s-a re­sem­nat în faţa unui răs­puns sec, lipsit de efect real. Nu su­ntem mulţi şi proști, suntem destui şi hotărâţi”, a declarat Oc­­tavian Ber­ceanu după primirea nominalizării.

Frații Micula, buni de plată

Tot din străinătate, din Statele Unite, sosește o al­tă veste bună pentru România. Țara noastră a câș­tigat definitiv, la Washington, pro­cesul de ar­bitraj prin care risca pla­ta a 2 miliarde de eu­ro către frații Ioan și Viorel Mi­cula, fai­mo­șii pro­du­cători de spir­toase și bă­u­turi carbo­ga­zoase. Un co­­mitet de pe lân­gă tribunalul internațional a respins definitiv pre­tențiile acestora și a dat dreptate statului român.

Frații Micula au deschis procesul de arbitraj îm­potriva României în 2014, invocând un tratat dintre Guvernul României și Regatul Suediei privind pro­tejarea reciprocă a investițiilor. Cei doi, care au cetă­țenie suedeză, au susținut că România și-a în­căl­cat obligațiile prin felul în care a impozitat bău­turile spirtoase și prin adoptarea unui regim de pre­țuri pentru apa minerală. România se judecă la Washing­ton și cu „Gold Corporation”, care solicită statului ro­mân despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari ame­ricani, acuzând blocarea proiectului mi­nier aurifer de la Roşia Montană.

Clujul pregătește primul campus științific din România

Primăria Cluj-Napoca anunță că va dezvolta, în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, pri­mul campus științific din România. Aici vor fi ame­najate laboratoare, o facultate, un cămin stu­dențesc, precum și cen­tre de expoziție. Proiectul se va întinde pe o suprafață de 6,4 hectare. Primăria își asumă organizarea con­­cursului de soluții pentru realizarea unui Centru Științific cu piață ur­bană și terenuri de sport. În sar­ci­na Univer­sității intră rea­lizarea unui centru ști­­in­țific avan­sat, bazat pe do­meniul sănătății, a u­nui sediu pentru Facul­tatea de Matematică – In­for­mati­că, respectiv a unui cămin pentru 500 de studenți. În primă fa­ză, va fi lansat un con­curs de soluții, al cărui premiu va consta în con­tractul de proiectare, esti­mat la peste 13.000.000 de lei.

Craiova – Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc

La Craiova îşi va deschide porţile o instituţie de cultură unică în ţară: Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc. Clădirea-gazdă este splen­didă: Casa Dianu, un monument din secolul al XIX-lea, recent res­tau­rat cu ajutorul unei finanțări europene de 5 milioane de euro. Mu­zeul va găz­dui fonduri importante de carte, producţii de teatru pur­tând semnătura marelui regizor român Andrei Şerban, picturi, sculp­turi realizate de oameni de cultură români, nevoiţi să ia drumul exilului în perioada comu­nistă. „Principalele obiective ale acestui muzeu sunt recu­pe­rarea fizică a unor arhive şi documente extrem de impor­tante din exil, pentru a fi redate şi integrate în cultura noastră naţională”, spune Lucian Din­dirică, managerul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aris­tia Aman”. Mu­zeul Cărții și Exilului Ro­mânesc va reu­ni opere sem­nate de autori pre­cum Mir­cea Eli­ade, Ba­sarab Ni­­colescu, Vin­­ti­lă Ho­ria, Andrei Șer­ban, Le­o­nid Mă­măligă, Ci­ce­rone Po­­ghirc sau arhi­vele Ce­nac­lu­lui de la Neuilly. De ase­me­nea, vor fi adu­se și fon­du­­­rile aca­de­mi­cienilor Dan Be­rindei, Dinu C. Giu­­rescu, Ștefan Ște­fă­nes­cu, ale scriitorilor Ilea­na și Romu­lus Vul­pes­cu.

Hanul Solacolu, salvat de Primăria Capitalei

Primăria Capitalei a finalizat detaliile financiare legate de achiziția Hanului So­lacolu și anunță, prin vocea pri­ma­rului general Nicușor Dan, începerea de urgență a lucrărilor de punere în sigu­ranță a construcției. Clădire-simbol din patrimoniul Bucureștiului, ha­nul a fost ridicat de frații So­lacolu în anul 1859, pe Calea Moșilor. Era o clădire exclu­sivistă și avea o arhitectură bucureșteană clasică. Clădirea a fost retrocedată urmașilor fa­miliei Solacolu în anul 2003, când s-a pus și problema res­taurării construcției. Cum pla­nurile n-au devenit realitate, clădirea se află azi într-o stare deplorabilă și necesită o intervenție ra­pidă. După ce a plătit 4,5 milioane de lei pentru expropriere, Primăria Capi­talei caută acum bani pentru restaurare, cu scopul de a transforma Hanul Sola­colu într-un spațiu cultural de ținută pentru bucureșteni.

Foto: BUCUREȘTIUL DE IERI – JURNAL DINTR-O LUME UITATĂ