Detoxifierea organismului II- Dr. MIHAELA BILIC (medic primar diabet și boli de nutriție): „Dacă nu putem avea încredere nici în mâncare, ajungem la nebuni!”

„Evitați nevrozele colective!”

– În ultima vreme, speranțele noastre legate de „puritatea” produselor provenite din gos­podăriile țărănești s-au cam risipit. S-a dove­dit că sătenii umblă, și ei, la sa­cii cu îngrășăminte chi­mice. Care sunt cele mai periculoase sub­stanțe conținute de legume și fructe?

– Mărturisesc cu since­ritate că eu încerc să nu fiu receptivă la știrile-bombă, referi­toa­re la chimicalele pericu­loase descoperite în fructele și legumele de pe piață. Prefer să fiu con­sumatorul inocent, care presupune că, din moment ce se află pe raft, sunt bune de mâncat și că cineva a avut grijă să le controleze. Nu pot intra în acea „nevroză colectivă” a otrăvirii cu bună știință a populației. Mi se pare o inepție! Există norme, legislație, cantități maxime admise clar menționate, iar câtă vreme un produs se înca­drează în acești para­metri este bun pentru consum. Chiar și în doze mai mari decât cele reglementate, acele substanțe chimice nu ne pot face rău la modul acut. Socie­tatea în care trăim nu prea duce grija cetățenilor, e drept, dar asta nu înseamnă că „închide ochii” când descoperă ast­fel de anomalii. Consumatorii trebuie să aibă controlul alimentelor asigurat! Păi, dacă nu putem avea încredere nici în mân­care, ajungem la nebuni! Inclusiv pericolul acumulării substan­țelor toxice în corp este fals, pentru că ele nu se pot acumula, de fapt. Un ficat sănătos știe cum să le neutralizeze și să le elimine din organism. Chiar și mercurul, unul dintre cele mai toxice me­tale, poate fi neutralizat de ficat. În aceste condiții, e mai important să spălăm bine legu­mele și fructele, pentru că pesticidele sunt la su­prafață. Putem să le curățăm și coaja, să diver­sificăm vegetalele folosite, să mai schimbăm și furnizorul de la care ne aprovizionăm, iar prin această alternanță scăpăm de stres. Indiferent de câtă lipsă de responsabilitate dau dovadă unii producători, mâncarea nu va deveni niciodată o otravă!

„Recomand două mese principale pe zi”

– Credeți în regula „de cinci ori pe zi fructe și legume”?

– Sub nicio formă, și în niciun caz, fructe și legume la un loc! Sunt de preferat legumele – și pentru că nu vreau să încurajez me­sele dese, aș merge mai degrabă pe cinci porții pe zi, în care porția e con­siderată cât un pumn. Avem două mese principale pe zi, a câte două porții fiecare (deci patru porții), iar dacă vrem neapărat să mai mâncăm o porție de fructe ca desert sau ca gustare de ora 16, iese la numă­rătoare. Dar cinci porții e una și cu totul altceva sunt cinci mese pe zi! Eu nu încu­rajez această regulă. Con­sider că adulții ar trebui să aibă doar două mese princi­pale, și nici acestea să nu fie prea consistente. Noi, românii, când zicem masă, înțe­legem trei feluri de mân­care. E clar că trebuie să-i mai ponderăm pe consu­matori și să le spunem că nu este corect să mănânci de cinci ori pe zi, pentru că nimeni nu mai are o muncă fizică epui­zantă, ca bunicii noștri. Până și la copii se pune problema dacă gustarea e necesară – și da, este necesară! Dar numai la copiii normopon­de­rali, care se mișcă mult și cărora le este foame! Un copil nu are rezerve de grăsi­me din care să-și ia energia până la masa de seară, și atunci îi dai o gustare la ora 16-17. Dar numai unui copil care se mișcă, e activ și nu are kilograme în plus! Am întâlnit multe mame care, de grija regulilor nutriționale, își îndoapă copiii cu gustări și la ora 11, și la ora 16, pentru că așa scrie la carte! Iar copiii lor sunt obezi! E prost înțeles conceptul ăsta și trebuie schimbat. Mamele copiilor fără mare poftă de mâncare trebuie să-i lase în pace, nu să-i îndoape, pentru că altfel le distrug sănătatea! Dar ele nu sunt de­loc relaxate – dacă un copil e mai slăbuț, consi­deră că e ceva greșit acolo! Mamelor, dați liber­tate copiilor să fie și slabi, dacă așa e codul lor gene­tic! Oricum, cu toții, mai devreme sau mai târziu, avem tendința să ne îngrășăm!

– Atât fructele, cât și legumele, sunt acide și pot provoca arsuri la stomac. În ce cantități e recomandat să le consumăm?

– Fructele și legumele sunt acide doar dacă le consumăm crude, negătite – iar apariția proble­melor stomacale ține de toleranța fiecăruia. Per­soanele care au gastrite și aciditate la nivelul tu­bului digestiv vor evita automat fructele crude, care sunt mai acide. Însă nu întotdeauna ce este acid în stare naturală produce aciditate în orga­nism. Un bun exemplu este lămâia – fruct acid, care, culmea, odată ajuns în stomac, are efect alcalin. La polul opus este ananasul, care nu pare acid, dar este extrem de agresiv cu mucoasa sto­macului și poate da arsuri. Așadar, ar trebui să știm ce fructe și legume tolerăm, iar dacă ne provoacă probleme, să le evităm. Sunt persoane care mănâncă fructe pe stomacul gol, ceea ce nu e în regulă. Fructele – chiar și cele acide – sunt mult mai bine tolerate dacă se consumă la sfâr­șitul mesei. Pe stomacul gol merg bananele, pru­nele uscate, perele, gutuile – care sunt alcaline. Mărul este mai acid și nu prea e bine tolerat. În privința legumelor, din fericire, aproape toate sunt alcaline și, pe deasupra, funcționează ca pan­sament gastric. Când dau intoleranță sau balo­nare, de vină sunt fibrele. De exemplu, după ce mănânci un morcov crud, fibrele pot da o stare de disconfort, dar nu e aciditate acolo. Vânăta este mai acidă și poate nu cade bine la stomac. Varza, dacă nu e suficient gătită, poate să balo­neze. Fasolea – la fel. De aceea este bine ca fie­care să descopere ce anume tolerează, prin expe­riență. Însă este clar că legumele gătite nu au contraindicații! Sunt prietenoase cu tubul digestiv și n-au cum să producă aciditate. Dacă nu le putem consuma crude, atunci le gătim dietetic și cu siguranță le vom tolera mult mai ușor.

„Efectele alimentației sunt mult supraevaluate”

– În multe țări ale lumii, sucurile de legume sunt folosite ca medicamente pentru cele mai grave boli. Nume „grele” ale medicinei, ca Breuss, Kneipp sau Valnet, le recomandă ca tra­tamente paliative în cancer. Ce părere aveți?

– De-a lungul timpurilor au existat tot felul de „guru” care au vândut iluzii și mi­racole… Nu spun că prin­cipiile perso­nalită­ți­lor medicale sunt to­tal greșite, dar să nu uităm că au fost enun­țate acum o sută de ani! Curele cu suc de legume au fost și sunt în continuare la modă, mai ales în rândul pacien­ților disperați, care nu au alte variante și își pun toată speranța în astfel de remedii „miraculoase”. Însă așa cum mâncarea nu ne poate îmbolnăvi, sunt convinsă că nici nu ne poate vindeca de boli grave. Efec­tele alimentației sunt mult supraevaluate… Bolile grave sunt cauzate, de obicei, de mutații genetice și probleme grave ale sistemului imunitar, care nu mai recunoaște celulele și acestea proliferează, se dezvoltă necontrolat, deci vorbim de meca­nisme complexe, inclusiv la nivelul ADN-ului. Putem să bem suc de varză sau de sfeclă încon­tinuu, dar e „frecție la picior de lemn” – aceste alimente nu pot repara mecanisme atât de fine și de complexe! Ar fi extraordinar să existe un aliment care să vindece cancerul – dar, din păcate, el nu există! Nu neg însă că o astfel de cură alimentară, în care pacientul este supus unui tip de asceză, ar putea să dea un „restart” imuni­tății, ar putea face o detoxifiere aprofundată. Să nu uităm că asceza creștină, postul negru, are o mul­țime de beneficii, chiar demonstrate științific: se produce o curățare profundă a organismului și imunitatea este mult îmbunătățită. Dar nu putem ridica o cură cu sucuri la rang de tratament și în niciun caz nu e universal valabilă! Mai mult, o astfel de cură nu poate să substituie un tratament medical sau chirurgical. Atenție ca nu cumva, în așteptarea unui miracol, boala să progreseze și să devină incurabilă – aici este capcana!

„În intestin se nasc «oștenii» care ne apără organismul”

– Să ne întoarcem la „mode” prezente, în ultima vreme, și în alimentație. Varza murată și murăturile în saramură se află în topul reco­mandărilor nutriționiste. De ce?

– Ani la rând, din păcate, industria alimentară nu ne-a pus la îndemână alternative la murăturile strămoșești. Am trecut cu toții la varianta „ușoa­ră”, în care murăturile se pun în oțet, dar este cu totul altă fermentație acolo. Fermentația lactică din saramură are efect probiotic și dezvoltă colo­niile de bacterii bune din intestin. Murătura era o normalitate în existența mai puțin modernă a bu­nicilor noștri. În trecut, murăturile erau o alterna­tivă la legume, pe timpul iernii. Noi am cam uitat de ele și, ca orice lucru redescoperit, are tendința de fi considerat panaceu. Până acum nu mâncam, și acum, brusc, am dat în patima murăturilor. Măcar de-ar rămâne prezente în hrana noastră de zi cu zi! Pentru că sunt fermentate, ne aduc bene­ficiile probioticelor pe care noi le luăm, de obicei, din pilule! Aportul crescut de sare este contrain­dicat persoanelor cu diverse patologii, iar din această cauză, murăturile nu pot fi un aliment de bază pentru toată lumea. Însă varza murată, de exemplu, poate fi folosită în salate, ca garnitură sau făcută mâncare. Din frunzele murate facem sarmale, cu zeamă de varză putem să acrim o ciorbă… Și iată că avem o alternativă sănătoasă de a consuma legume iarna! E important să consu­măm legume la orice masă, iar dacă în jumătate de farfurie avem legume, deja suntem în parame­trii de nutriție ideală. Merită, deci, să punem mai des în farfurie murături în saramură, pentru că sunt un beneficiu la îndemâna oricui. La capitolul pro­biotice și alimente fermentate, niciodată nu putem spune că avem prea multe, mai ales acum, când se pune mare preț pe imunitate. Indiferent ce supli­men­te alimentare luăm din farmacii, dacă nu avem culturi bacteriene suficient de numeroase și diversificate în intestin, e degeaba. În intestin se nasc „oștenii” care ne apără organismul, care luptă pentru a ne feri de infecții și boli. Dacă nu-i înmulțim și nu-i hrănim cu aceste culturi bacteriene vii, devenim vul­nerabili. Alimentația modernă ex­clude carbohidrații de frica siluetei, dar noi nu realizăm că dacă elimi­năm carbohidrații ne mor culturile de celule benefice! Facem genocid în intestin, de dragul siluetei…

Hidratarea, respirația, somnul de calitate

–    Interviul nostru a pornit de la detoxifiere. Ce presupune ea, în afară de alimentație?

– Detoxifierea trebuie însoțită de o hidratare corectă, pentru că organismul elimină toxinele prin urină, prin transpirație și prin respirație. Deci, cu cât ne hidratăm mai bine, cu atât e mai bine. Și cum nici ce inspirăm nu prea putem controla, dacă dorim să facem un detox corect, ar trebui să mer­gem într-un mediu nepoluat și să facem exerciții de respirație, pentru că dacă nu reușim să ne oxi­genăm corpul e mai rău ca orice. De la stările psi­hice, până la gândire și concen­trare, un creier neoxigenat nu dă randa­ment. Respirația este pierdută de multe ori din vedere și nu mă mir că au apărut mulți „guru”, care și-au făcut un business din asta. S-au înființat centre care te extrag o perioadă din viața de zi cu zi, te duc departe, în natură, unde înveți exerciții de respirație, yoga și meditație, pen­tru că și stresul are un impact co­vârșitor asupra organismului. Și, chiar dacă plătești câteva mii de euro pentru asta, vei declara la finalul programului că a meritat – bene­ficiile sunt evidente! Și mai este ceva important: degeaba mănânci corect și la timp, dacă tu ești constant încordat, stresat, preocupat, nedormit. Trebuie neapărat ca detoxul să ia în considerare și acest element: somnul de calitate. În somn se face curățenie în organism, în somn se regenerează celu­lele și țesuturile. Avem nevoie de 7-8 ore de somn (în primul rând ca pauză alimentară), timp în care organismul se reface, elimină toxinele, hră­nește sistemul nervos, curăță sângele… E limpede că respirația și somnul de calitate trebuie incluse în detoxifiere, iar hidratarea ajută la eliminarea toxinelor. Avem nevoie de cel puțin doi litri de lichide pe zi, în detox chiar de doi litri și jumătate! Dacă avem o alimentație bogată în legume, să nu uităm că ele conțin peste 90% apă. Putem include și ceaiurile din plante medicinale – nu ne fac niciun rău, inclusiv ceaiul verde, care are o capa­citate antioxidantă extraordinară – dar atenție, benefiicile apar de la cinci cești în sus pe zi!

Oricum, hidratarea trebuie să fie pe primul loc, mai presus decât mâncarea! De dimineață, de când ne trezim, și până seara, la culcare, trebuie să bem măcar câte o cană mare de lichid după mesele principale, iar între mese, tot câte o cană, ca să ajungem la doi litri pe zi. Nu contează dacă bem apă plată sau infuzii din plante medicinale – putem să adăugăm tot felul de condimente și ierburi aromate care ajută digestia (zeamă de lă­mâie, ghimbir etc.) – acestea au efecte benefice atât pentru ficat, cât și pentru stomac. Este un beneficiu concret, care poate fi simțit din prima zi. Când mănânci mai puțin, când te hidratezi corespunzător, când respiri profund, când corpul e mai ușor, este imposibil să nu simți că faci un lucru bun pentru „templul” în care trăiești.

– Ați uitat să puneți pe listă mișcarea fizică. E în topul recomandărilor legate de sănătate…

– Și mișcarea e importantă, dar nu pentru că ar accelera în vreun fel mecanismele detoxifierii. Exercițiile fizice, joggingul, mersul pe jos sau plimbarea pe bicicletă (mișcare de intensitate medie și de durată mai lungă) activează circulația sanguină, ceea ce intensifică eliminarea toxinelor. Dar detoxul are loc și fără mișcare – asta trebuie să se înțeleagă. Regi­mul alimentar și ușurarea me­ta­bolismului sunt mult mai importante decât sportul. Mai degrabă aș pune accent pe exercițiile de respirație (nu pe meditație, pentru că pare o chestie complicată și te poți considera nepregătit pentru ea): de două, trei ori pe zi, circa 10 minute, să respiri con­știent, cu respirație abdominală pro­fun­dă – să-ți umfli burta la maximum, pieptul, și apoi să expiri ușor pe nas. Acest exercițiu banal îmbu­nă­tățește enorm digestia, oxigenează corpul și – foarte important – induce un somn de calitate, odih­nitor.

În perioada detoxifierii, trebuie să ne îngă­duim și mici plăceri, pentru care nu prea ne-am găsit timp în ultima vreme: să facem un masaj relaxant, să ne întâlnim cu prietenii, să vedem un film bun, să ascultăm muzică, să citim, să ne amuzăm cât mai mult, să facem o baie prelungită, în săruri aromate și uleiuri volatile, să dormim mai mult – să avem un ritual care să ne ajute să ne liniștim puțin creierul, pentru că și el are nevoie de relaxare, mai ales după această lungă perioadă de pandemie, în care cu toții am avut de suferit în plan psihic!