Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

PUTEREA RUGĂCIUNII

Minuni

Sfântul Ioan Rusul

Din 2013, de când am aflat despre Sfântul Ioan Rusul, el este unul dintre sfinții pe care îi iubesc, ba chiar mai mult decât atât, este un prieten drag, aflat lângă mine ori de câte ori îi cer ajutorul. Iar când spun „lângă mine”, nu inventez: uneori simt fizic pre­zența Sfântului, e aproape palpabil, o forță ames­tecată cu iubire și bunătate, o senzație pe care nu o pot descrie exact, nu știu cum să redau ce simt, astfel încât să mă fac în­țeleasă. Este acolo, cu mine, în jurul meu, ocrotindu-mă, ali­nându-mă, vindecân­du-mă. Îmi dă putere, îmi dă curaj, îmi dă credință, mă îndrumă, mă în­vață, mă ajută în toate felurile posibile. Știu că pare greu de crezut, dar Sfântul Ioan Rusul este ca un prieten pe care te poți baza ne­con­diționat.

Citesc adesea mărturiile al­tora despre ajutorul pe care îl primesc de la sfântul Ioan Ru­sul, și astfel am aflat despre cineva care povestea că într-un moment al vieții în care era com­plet sin­gur și nu avea pe nimeni să-i fie alături, i-a cerut Sfântului să îi stea aproa­pe. Și Sfântul a stat. Și pentru că via­ța mea era dată peste cap și nu exista nimeni cu care să pot vorbi, nimeni care să mă ajute, l-am ru­gat și eu pe Sfântul Ioan Rusul să stea lângă mine și să mă ajute să nu mă mai simt sin­gură. Brusc, totul s-a schimbat! Chiar dacă situația era inițial la fel, starea mea interioară era alta, îmi recăpătam încet, încet, bu­curia de a trăi, mă vindecam în interior, iar în timp, lucrurile s-au rezolvat.

Cu mulți, mulți ani în urmă rupsesem o relație de priete­nie. Viața și unele întâmplări m-au făcut ca la un moment dat să-mi aduc aminte de acel om despre care nu mai știam absolut nimic, nu aveam nicio posibilitate să iau legătura cu el. Am citit Pa­raclisul Sfântu­lui Ioan Rusul și l-am rugat să mă în­drume el. Mai era o săptămână până la hramul Sfân­tului, pe 28 mai, și rugămintea mea a fost să nu lase să treacă ziua de hram, fără să îmi arate ce se mai întâmpla cu acel om.    M-am rugat cu toată încre­derea și am simțit în suflet liniște, știam că se va rezolva cumva. Am citit zilnic Paraclisul Sfântului. Pe 28 mai, exact de hram, mă aflam într-un autobuz și citeam o revistă. La un moment dat, am simțit nevoia să privesc pe geam. Am întors capul și în dreptul feres­trei era omul pentru care mă rugasem și care un an mai târ­ziu a devenit soțul meu.

Și-a mai fost o întâmplare. La un moment dat m-am îm­bolnăvit. Am avut o infecție care nu tre­cea cu nimic, mă chinuiam așa de câteva luni de zile, cu toate că făceam anti­biograme și mi se prescriau anti­biotice combinate cu pro­duse natu­riste. Într-o zi, într-un moment când nu am mai su­portat durerea, am făcut ceva ce citisem că fă­cuse o doamnă aflată într-o situație similară: am pus icoana Sfân­tului Ioan Rusul pe locul care mă durea și am băut o picătură de ulei de la Eghina, de la Sfântul Nectarie. Instan­ta­neu, în câteva secunde, m-au lăsat durerile, iar în trei zile, am fost vindecată definitiv.

În multe nopți în care suferința sau grijile nu mă lăsau să dorm, îl rugam pe Sfântul Ioan Rusul să îmi umple inima și sufletul de pace și să mă ajute să am un somn liniștit… Adormeam, de parcă nu exista nicio durere, nicio spaimă.

Sunt atât de multe lucruri pe care aș putea să le spun, dar cele mai multe trebuie trăite, simțite direct, altfel nu pot fi înțelese cu adevărat.

Îi sfătuiesc pe toți să citească Acatistul sau Para­clisul Sfântului Ioan Rusul, timp de 40 de zile, și să îl roage pe Sfânt pentru pace, pentru vinde­care și pentru rezolvarea problemelor, așa cum știe Sfântul că este mai bine, după voia lui Dumnezeu, nu după cum credem noi, pentru ca ceea ce ne dorim noi uneori nu ne face bine, iar alteori putem primi mult mai mult decât am fi sperat.

Dar ceva foarte important, un mare ajutor al Sfân­tului este că mă ajută să conștientizez ce gre­șesc. Pur și simplu, parcă îmi smulge un văl de pe ochi și mă face să îmi vad greșelile care până atunci păreau acțiuni corecte, justificate, mă pune în pos­tura în care mă observ din afara mea și pot sa vad ce fac bine, ce fac rău, când greșesc și cum sa fac să îmi îndrept erorile. Or, ce ajutor mai bun poate fi dat atunci când vrei să te aproprii de Dum­nezeu, să evoluezi?

Să ne rugăm Sfântului Ioan Rusul și pentru pace, El a fost prins în război și luat rob, așa a început viața lui de chin, cea care l-a șlefuit și l-a trans­format în om al lui Dumnezeu, în Sfânt, deci cu­noaște chinul, frica și durerea care însoțesc un război și de aceea este mereu alături de cei care îi cer ajutorul.

Simplu, blând, grabnic ajutător, vindecător și prieten, Sfânt și protector puternic, plin de iubire și de bunătate, acesta este pentru mine Sfântul Ioan Rusul.

Îl iubesc și îi voi fi mereu recunoscătoare și sper ca nimic din ceea ce fac să nu îl îndepărteze vreo­dată de mine.

„Celor ce străbat valurile vieții întinde-le mâ­na de ajutor, preafericite, ca să-L cântăm și să-L prea­înăl­țăm pe Hristos întru toți vecii. Sfinte Mu­cenice Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!”.

MONICA

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian