DORIN LOJIGAN (Primar, Câmpia Turzii): „La noi în oraș, numai cine nu dorește nu muncește”

„Vestea bună e că oamenii au început să se întoarcă”

– Înainte de 1989, Câmpia Turzii a însemnat pentru lumea din țară un mare brand economic: Industria Sârmei (ISCT). Cât de grav a afectat orașul dispariția acestui gigant in­dustrial?

– Trebuie să vă gândiți că în momentul ei de glorie, Industria Sârmei Câmpia Turzii avea undeva între 12.000 și 14.000 de angajați. Din păcate, după privatizarea din 2007, când combinatul a fost preluat de rușii de la Mechel, lucrurile au mers tot mai prost. Treptat, au început disponibilizările și am ajuns ca, în 2022, să mai fie vreo 250 de angajați. Bi­neîn­țeles că repercusiunile asupra orașului au fost severe. A căzut nivelul de trai, au scăzut încasările la bugetul local, au rămas foarte mulți oameni fără loc de mun­că, oameni care n-au avut încotro și au plecat în stră­inătate. Unii s-au retras în satele din jur, de unde ve­niseră în tinerețe sau cu o generație înainte, dar cei mai mulți au plecat afară. Vestea bună e că oamenii au început să se întoarcă în oraș.

– Nu v-a speriat situația pe care o moșteneați?

– Atunci când am preluat Primăria, proiectul meu a fost reindustrializarea municipiului Câmpia Turzii. Pentru asta am luat niște măsuri drastice, în opinia unora, benefice în opinia altora: am făcut o rezo­nare a municipiului. Am pornit din centrul ora­șu­lui, de la Primărie, și am făcut niște cercuri con­cen­trice. Nu mi se părea normal ca cine stă într-un cartier de periferie să plătească impozite ca și cum ar sta în Centru. Nu am cres­cut deloc impo­zitele, cei din Cen­tru au rămas cu impo­zitul ca în 2016, dar cei din zo­nele periferice plătesc mai puțin. Efectul cel mai im­portant e că zona fos­tului combinat, care a devenit zona D de impozitare, plătește acum impozite mult mai mici. Asta le-a permis celor de la Mechel să își vândă mai ușor terenurile dis­po­ni­bile de pe raza combi­na­tului. Nimeni nu ar fi venit să cumpere în Câmpia Turzii un teren pe care plătea impozit ca în Cluj-Napoca! Dar așa, zona a devenit atrac­tivă, iar în cei 5 ani de când con­duc primăria, am re­ușit să dezvoltăm acolo o adevărată industrie. Toate firmele care și-au cum­părat terenuri au oferit locuri de muncă. Au cres­cut salariile, a apărut con­curența pe piața forței de muncă, a cres­cut, au­tomat, și nivelul de viață. Dacă în 2016, Câmpia Turzii era un oraș-dor­mi­tor, în sensul că majoritatea locuitorilor lucrau la fir­me din Cluj, din Apahida sau Jucu (stăteau dimi­nea­ța microbuzele încolonate, să preia muncitorii să-i ducă la Cluj!), azi nu mai vezi așa ceva, nimeni nu mai lucrează la Cluj. Avem acum trei platforme industriale în oraș. Una este o in­ves­tiție privată, făcută pe un teren pri­mit de la Primărie prin 2010, cea de-a doua este in­cinta fostului com­binat, care a devenit, la rândul lui, un parc industrial privat, iar cel de-al treilea este Par­cul Industrial al Primăriei Câmpia Turzii, cu o su­pra­față de apro­ximativ 10 hectare, care, în acest mo­ment, este ocupat în totalitate. Eu zic că deja mi-am îndeplinit obiec­tivul de reindustrializare a orașu­lui…

„Cea mai mare investiție din istoria municipiului”

– Nu mai departe de zilele trecute, presa clu­jea­nă scria că ați inaugurat la Câmpia Turzii o in­vestiție foarte importantă, cea mai mare din istoria orașului.

– Într-adevăr, tocmai ce am început lucrările la o nouă investiție. Este cea mai mare investiție de până acum din istoria municipiului. Dacă acum 5 ani eram entuziasmați la investiții de 6 milioane de euro, acum avem investiții de 45 de mi­lioane, și visăm la in­ves­tiții mult mai mari de atât, spre 80 de milioane de euro! Lucrurile se mișcă: con­tează foarte mult faptul că suntem în proxi­mi­tatea au­tostrăzii, la egală dis­tanță de două aero­por­turi, Cluj-Napoca și Târgu Mu­reș, iar forța de muncă din mu­nicipiu e una pro­fe­sionistă, care are cultura disci­plinei de la fostul com­binat. Ultima investiție, în valoare de 45 de milioane de euro, are capital 100% suedez. I-am dat firmei o su­prafață de 5 hectare în parcul nostru industrial, pe un teren pe care l-am luat de la rușii de la Mechel, în contul da­toriilor pe ca­re le aveau la bugetul lo­cal. Din 2016, după ce am ajuns primar, am recu­pe­rat din aceste datorii, fie prin încasări, fie prin adu­cerea în patri­mo­niul mu­ni­ci­piului a unor imobile care le apar­țineau după pri­vatizare. Revenind la firma suedeză care a venit la Câmpia Turzii, ea a obținut un ajutor de stat de la guvernul ro­mân și are un contract ferm, multianual, cu marele producător Ikea, pentru care vor face piese de mo­bi­lier.

– Ce alte investiții aveți pe cele trei plat­forme indus­triale?

– Avem o socie­tate spa­nio­lă care pro­duce com­po­nen­te de plastic pentru pro­duc­ția auto, avem o so­cietate germană care pro­duce șuruburi, o societate cu capital maghiar care produce țiglă din beton, alte două societăți cu capital belgian, specia­li­zate în produse congelate, care vor să dezvolte noi in­ves­tiții aici, avem o societate românească cu in­ves­tiții în echipamente foto-vol­taice. Cum vedeți, e un pei­saj industrial cât se poa­te de variat, și ca in­vestiții, și ca domenii de producție. Pe lângă aceste in­ves­tiții, între 2014-2020, Câm­­pia Turzii a atras fon­duri europene în valoare de 80 de milioane de eu­ro. Am refăcut ca­na­li­za­rea din bani europeni. Avem și un proiect de mobilitate urbană, de 10 mi­li­oane de euro, care pre­supune asfal­tări de trotuare, de străzi, achi­­ziție de au­tobuze hibrid, care tre­buie să vină în sep­tembrie, în­ființăm pis­te și ras­teluri de bi­ciclete.

Mai avem un proiect foarte frumos de reabilitare a cen­trului orașului, a Palatului Cultu­ral și a teatrului de vară, care e acum în paragină. Avem un proiect de complex polisportiv – skate­park, teren de volei, baschet, fotbal, iar iarna, pa­ti­noar – deja inaugurat, și un complex de servicii sociale pentru vârstnici și persoane cu handicap, de care ne apucăm în curând. Vom reabilita și cele două li­cee din mu­nicipiu, cu 3,5 milioane de euro.

Și, poate, cel mai fru­mos, chiar dacă nu neapărat cel mai scump proiect: 7 milioane de euro, pentru zona de agrement „Trei Lacuri”, prin care ne dorim să pu­nem Câmpia Turzii pe harta turistică a României. Lu­mea vine la Salina Turda și stă chiar și câte o săp­tămână la tra­tament. În timpul ăsta, oamenii merg prin Cheile Turzii, se plimbă prin zonă și am zis să le oferim ceva și la Câmpia Turzii. Am recuperat trei lacuri de la o firmă care avea datorii la bugetul local. Am dezvoltat, la început, partea de pescuit, dar vom face și cel mai mare muzeu ihtiologic din țară. Va fi mult peste ac­variul de la Constanța!

– Dincolo de investiții, care e viziunea dum­nea­voastră legat de stilul de viață în Câmpia Turzii? Care ar fi modelul ideal pentru acest gen de orașe mici? Ce le mai oferim oamenilor pe lângă locurile de muncă?

– La noi, locuri de muncă nu prea mai putem să oferim. Dacă în 2016 șomajul era de 8%, acum, practic, nu mai există. La noi în oraș, acum, numai cine nu dorește nu muncește. Am făcut un calcul, iar pe platformele noastre industriale sunt peste 2.500 de locuri de muncă nou create. Acum terminăm lucrările de apă-canal, am început asfaltările. Am vrut să fac lucrările de subteran la început, abia apoi asfaltările. Politic vorbind, asta nu dă bine, că e un pic de deranj în oraș, dar am făcut apel la oameni să înțeleagă, iar lumea a înțeles, dovadă că am luat al doilea mandat cu o majoritate confortabilă, cu un scor istoric. Vreau să continuăm cu asfaltările pe mă­sură ce se termină proiectul de canalizare și ne axăm, apoi, pe partea de turism. Eu zic că trebuie să profităm de zona asta. Munții Apuseni sunt o zonă superbă, care oferă o grămadă de oportunități. Lu­mea vine din toată țara și atunci am zis că trebuie să îi tragem pe oameni și spre Câmpia Turzii.

– Câmpia Turzii e înconjurată de sate prospere din Câmpia Transilvaniei. Există în zonă cazuri de oameni care muncesc la Câmpia Turzii, dar au și o mică gospodărie la țară? Poate fi el un model pentru orașele mici?

– Știu destule cazuri de oameni care au casă la ța­ră și lucrează la Câmpia Turzii. Dar să știți că dezvoltarea economică a României merge deja spre sate, cel puțin în zona noastră. Dacă în 2016, eu luam ca model Clujul, investițiile au venit, între timp, spre Turda, iar acum au ajuns la Câmpia Turzii și se extind spre sate. Și prețurile terenurilor au cres­cut la țară, e evident că apar investiții acolo, știu fir­me care se extind spre zona de sate din Câmpia Tran­­sil­vaniei. Acum vin locurile de muncă acasă la țărani!

– La Câmpia Turzii a fost creată o bază militară de elită, de nivel NATO. Cum se simte asta în viața orașului?

– Pentru oraș e extrem de benefică, atât prezența militarilor noștri, precum și a celor străini. Soldații americani care vin la bază își cheltuiesc, până la urmă, banii în oraș la noi, folosesc firmele de taxi, folosesc restaurante, săli de fitness, locuiesc în oraș, iar asta se simte în bunăstarea așezării. Pe de altă parte, pentru mine, faptul că suntem în proximitatea bazei militare îmi conferă și o siguranță în aceste momente complicate. Soldații de la Câmpia Turzii sunt cetățenii noștri. Locu­iesc la noi în oraș, și-au făcut o viață aici, s-au căsătorit, au copii care merg la școală, sunt de-ai noștri. Îmi pun toată bază în ei, armata pentru asta îi pregătește, să ne putem baza pe ei la greu.