Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

SELECȚIA „FORMULA AS”

* Monica Pillat, „Bu­nicul meu fără mormânt, Gheor­ghe Ene Filipescu”, Editura Humanitas (tel. 0723/68.41.94), 166 p.

Într-un mediu cultural în care clo­cotesc vanități, se face troc cu laude nemeritate, se vând și se cumpără superlative pentru lu­crări mediocre, Monica Pillat, cu modestia, smerenia și delicatețea ei, pare și chiar e venită din altă lume. O lume a nobleței de spirit, a valorilor morale, a bucu­riilor culturii superioare, a demnității, iubirii și re­cunoștinței. Pe lângă vo­lumele ei de poezie, pro­ză și critică literară, pe lân­gă cariera academică la Facultatea de Limbi Stră­ine a Universității Bucu­­rești, ea și-a petre­cut ani și ani de mi­gă­loa­să muncă pentru a aduce în ac­tua­litate, în ediții pro­fesionist îngrijite, căr­țile și cores­pon­dența personali­tăților din fa­milia ei de cărturari atât de pri­go­nită de regimul comunist. A pu­blicat și volume de memoria­lis­tică în care își evo­că părinții ado­rați, Dinu și Cor­nelia Pillat, bu­nica paternă, picto­rița Maria Pillat Brateș, mătușa Pia Pillat Edwards, pe Ioana Ce­libidache și alți mem­bri și prie­teni ai familiei cu im­portante con­tribuții la is­toria și cultura ro­mână. (Cel mai nou volum de amintiri al ei, pe care vi-l recomand, „Cea­suri de demult” a apă­rut anul trecut la Ed. Baroque Books & Arts). Cum moște­ni­rea ramurii Brătianu-Pillat e, și datorită ei, atât de vie în secolul XXI, Mo­nica Pillat și-a adunat pu­terile pentru a mai face un ne­cesar act de justiție postumă. E vorba despre bunicul matern, Gheor­ghe Ene Filipescu, arestat în 1949, mort în închisoarea de la Târgu Ocna în 1952 și aruncat în­tr-o groapă co­mună de acolo. Pen­tru a re­cons­titui biografia spec­­taculoasă a acestui bunic pe care n-a apucat să-l cunoască, scri­­i­toarea are ca sur­­se amintirile Cor­­neliei Pillat din vo­lumul „O­fran­de”, po­ves­tirile au­­­zite de la bu­nica Ecaterina Fi­lipescu, docu­men­te din arhiva fa­miliei, articole din presa de di­nainte de 1948, dosarele de la CNSAS, pre­­­cum și fragmente din cărțile unor foști deținuți po­litici care l-au cunos­cut. O muncă istovitoare în care datoria de a aduna, lipi și sufla viață peste bucăți dintr-o exis­tență ce face parte din ADN-ul ei a ajutat-o să învingă obsta­co­lele. Astfel încât datorită talen­tului de scriitoare al nepoatei pu­tem cu­noaște o perso­nalitate e­xem­­plară. Gheorghe Fi­lipescu pro­venea din­tr-o fami­lie săracă de analfa­beți din Oltenița. Rămas orfan de ambii părinți, la 15 ani a venit pe jos, desculț, la București și a in­trat ucenic la un cizmar. A învățat singur să scrie și să citească la 17 ani, s-a înscris în Partidul Social Democrat și, în paralel cu de­prin­derea meseriei de la cei mai buni meșteri ai timpului, și-a făcut o cultură te­meinică, citind cu nesaț lite­ratură clasică și filosofie. A reușit în timp nu doar să devină pa­tro­nul celui mai renumit magazin de în­călțăminte de pe Calea Victoriei, ci și membru mar­cant al social-demo­craților în Parlamentul României. În­surat cu Ecaterina, au avut trei copii, toți cu studii superioare: băieții – Politehnică și Medicină, fata, Cornelia, ma­ma Monicăi, Litere și Belle Arte. Când aceasta s-a căsătorit cu Dinu Pillat, tații mirilor – poetul liberal Ion Pillat, urmașul Brătie­nilor, mort în 1945, și cizmarul social democrat Ene Filipescu – s-ar fi putut în­țelege bine fiindcă „și unul și al­tul își doreau o pri­menire a socie­tății care să aibă drept țintă binele comun”. Dar, în 1946, vechiul mi­litant pentru drep­tate socială devi­ne inde­zirabil pentru staliniștii instalați la pu­tere, fiindcă nu vrea să trea­că de partea lor și hotărăște să mear­gă la alegeri pe liste sepa­rate, sub conducerea lui Titel Pe­trescu. Actele procesului ce i s-a in­tentat și calvarul detenției re­constituit din mărturii sunt im­presionante și edificatoare pentru caracterul aces­tui bărbat puter­nic, generos și plin de nobile in­ten­ții, readus printre noi de Mo­nica Pillat.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian