Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Corigenți la ”suveranism”

Nu cu multă vreme în urmă, curentul suve­ranist, care își face un titlu de glorie din dis­tanțarea de influența și de reglementările unor organisme multinaționale, pre­cum Uniunea Europeană, avea mare trecere în România, dar și prin țări cu pretenții democratice mai îndreptățite decât noi. „Ne spun alții ce să facem? Știm noi mai bine!”, e unul dintre slo­ga­nurile preferate ale suvera­niș­tilor. Privite după litera definiției, Ucraina și Re­publica Moldova erau, până mai ieri, două țări cât se poate „suverane”: nu se amesteca nici UE, nici NATO în problemele lor interne, de vreme ce ele nu fac parte din cele două structuri. Ce observăm, însă, în ultima vreme? Disperarea cu care cele două țări își doresc – sub presiunea sufocantă a Rusiei – să adere la Uniunea Euro­peană.    Două țări mult mai „reci”, mult mai pu­ternice și bogate, Suedia și Finlanda, își doresc, la rândul lor, să intre cât se poate de rapid în structurile NATO, asta, în ciuda amenințărilor fățișe ale Rusiei. Țări cu un standard democratic la cel mai înalt nivel, și Suedia, și Finlanda pu­teau face acest demers de aderare mult mai rapid, într-un moment în care Rusia nu prolifera amenințări și nu șantaja cu război. Faptul că o fac acum înseamnă că și-au învățat lecția. Dacă Statele Unite își pot permite să spună, la un mo­ment dat, „America înainte de toate!”, vorbim despre o superputere, nu doar econo­mică, ci și nu­cleară, în plus, o țară avantajată, prin pozi­țio­narea geo-strategică, de­parte de focarul războ­iului ucrainean. Dar dacă ești o țară mai mică, chit că bogată, cum e Suedia, și mai expusă geo­grafic amenințărilor, atunci soluția suvera­nis­mului, despre care vorbim în acest articol, arată, în tabloul lumii de azi, a sinucidere curată. Ce s-ar fi făcut Ucraina, fără coalizarea lumii li­bere în jurul ei? Ce s-ar fi făcut Ucraina fără antre­na­mentele din ultimii ani, alături de trupe de elită din țări NATO? Cât ar fi rezistat Ucrai­na fără banii și fără armamentul livrat din Oc­cident? „Pe cont propriu”, așa cum spune doc­trina su­veranistă, ar fi capitulat de mult, așa cum își și făcuse, probabil, calculele Vladimir Putin…

Sigur că apartenența la UE și la NATO vine și cu reguli, uneori, enervante,    cu costuri ce pot părea inutile. Pe de altă parte, dacă în cazul UE, plusul financiar nu mai trebuie demonstrat (am primit 70 de miliarde de euro, fonduri neram­bur­sabile, și am contribuit cu 24 de miliarde, iar economia României a crescut de 2,4 ori din 2006 încoace), plusul adus de aderarea la NATO îl înțelegem mai bine de când cu declanșarea războiului din Ucraina, având garanția de secu­ritate a marilor forțe ale Occidentului. Oricum pri­vim lucrurile, ne aflăm în cea mai bună situa­ție posibilă în această nebunie generală. Iar asta se datorează șansei de a fi prins, probabil, ulti­mul tren de intrare în NATO și UE. Ucraina și Mol­dova l-au ratat – din motive explicabile is­toric – și vedem bine în ce situație sunt azi…

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian