Când au pus la cale noul plan național de dezvoltare locală, guvernanții noștri s-au gândit să-i dea un nume pompos. L-au ales, până la urmă, pe cel al unuia dintre cei mai străluciți ingineri din istoria României: Anghel Saligny. Au fost destui cei care s-au revoltat atunci, în fața acestui transfer imoral de legitimitate. Nu că ar fi fost primul caz de personalitate a trecutului al cărei nume ajunge bălăcărit prin asocierea cu micimea prezentului. După cum știm, marele Titu Maiorescu e sinonim, azi, cu frauda universitară, eruditul Dimitrie Cantemir, cu o fabrică de diplome false, onorabilul Zambaccian, cu corupția. Dar guvernanții aveau trebuință mai mare ca oricând de legitimitate, așa că nu au dat înapoi: Anghel Saligny i-a rămas numele noului PNDL, care, știm bine, e proiectul favorit al guvernanților, pentru că e vorba despre bani publici împărțiți discreționar, de la centru, primarilor și șefilor de consilii județene. Cine e de-ai noștri, primește, cine mișcă în front nu ia nimic, cine e de la alt partid decât cele de la guvernare, nici măcar nu își mai face iluzii că ar putea dobândi ceva. Într-o țară care nu e în stare să atragă „banii gratis” de la Uniunea Europeană, poate părea suspectă lupta pe viață și pe moarte pentru banii din taxele și impozitele noastre, ori din împrumuturile cu dobânzi uriașe pe care le antamăm în ultima vreme. Realitatea e mult mai simplă: guvernanții noștri nu vor bătăile de cap pe care le presupun fondurile europene – justificarea fiecărui euro, controale peste controale etc. Guvernanților noștri, indiferent de culoarea politică, le place să nu dea socoteală nimănui. Așa au apărut săli de sport în localități în care nu sunt copii, terenuri de fotbal în pantă, ori drumuri asfaltate, care nu duc nicăieri… Nu-i vorbă, prin PNDL s-au făcut și multe lucruri bune. Le vedem peste tot, în deplasările noastre prin țară, cu revista „Formula AS”. Dar lipsa de rigurozitate în evaluarea și implementarea proiectelor, despre care se tot vorbește, de ani de zile, s-a văzut limpede, zilele trecute, când un pod din județul Neamț, de-abia finalizat cu 6 luni în urmă și în care s-au băgat aproape 2 milioane de euro, s-a prăbușit în timp ce era traversat de mai multe mașini. N-a durat mult până să se descopere întreaga încrengătură de relații și interese din spatele acestui proiect. Din fericire, întâmplarea nu s-a soldat cu o tragedie, dar, cum știm noi, de acum înainte, câte din podurile peste care trecem au fost făcute de mântuială sau nu? Degeaba îi spui „Anghel Saligny” planului, dacă nu ești în stare să ridici un pod ori dacă furi din bani, șubrezind proiectul!
Romanian