– „Fluid vital”, „Elixirul vieții”, „Izvorul inimii” – câte nume de botez i se dau, toate i se potrivesc, deși fiecare avem un sânge „particular”. Ce ți-e scris în viață, în sânge ți-e pus –
1. Muncitor cu ziua
Sângele joacă multe roluri în corpul nostru, drept pentru care putem vorbi despre el ca despre un veritabil talent multilateral. El transportă oxigen de la plămâni către celule, nutrienți către organe, ajută la eliminarea substanțelor străine ajunse în corp și a agenților patogeni, reglează căldura organismului și distribuie enzimele și hormonii.
2. Compoziția sângelui
Sângele nostru este compus în proporție de aproximativ 55% din plasmă sanguină, un lichid care conține apă și diverse proteine. Circa 45% din sânge este format din componente solide, așa-numitele elemente celulare. Există trei tipuri de celule: globulele roșii (eritrocite), globulele albe (leucocite) și plachetele sanguine (trombocitele). Globulele roșii formează grupa cea mai mare a celulelor sanguine: într-un mililitru de sânge se găsesc circa 4,6 până la 5,2 miliarde.
3. Diversele grupe sanguine
Fiecare om are „propriul” lui sânge, care poate fi atribuit unei anumite grupe, bazată pe diferite caracteristici. Astăzi sunt cunoscute circa 30 de sisteme diferite de clasificare a grupelor de sânge. Multe dintre ele nu sunt relevante în practica medicală obișnuită, dar devin importante în cazul anumitor afecțiuni sau al transfuziilor. Cele mai cunoscute dintre sistemele de clasificare a grupelor sanguine sunt sistemele ABO și Rhesus (Rh). Circa 85% din populația europeană are Rh pozitiv, iar restul Rh negativ.
4. Ce dezvăluie o hemogramă
În cazul unei așa-numite „hemograme parțiale”, se determină între altele numărul globulelor roșii și albe, precum și al trombocitelor. Compoziția sângelui le poate oferi medicilor indicii importante despre bolile existente. În cazul „hemogramei complete”, diferitele tipuri de globule albe sunt de asemenea examinate în detaliu. Analiza permite determinarea cauzelor anumitor boli – cauze între care se numără, de pildă, infecțiile sau inflamațiile.
5. Cele mai frecvente boli de sânge
Când compoziția sângelui se abate de la valorile medii, acesta reprezintă un indiciu că formarea sângelui este perturbată. Cauza este cel mai adesea inofensivă, dar uneori este vorba și de o boală. Printre cele mai cunoscute se numără anemia (o deficiență calitativă sau cantitativă a hemoglobinei), hemofilia (o boală rară care împiedică coagularea normală a sângelui) și leucemia acută și cronică (cancerul de sânge). Medicii fac în multe cazuri distincție între variantele benigne și cele maligne, dar chiar și tulburările de sânge clasificate drept benigne pot fi periculoase, dacă nu sunt tratate.
6. Cum rămâne sângele sănătos
Oligoelementul fier este deosebit de important în formarea sângelui. La acoperirea acestei nevoi speciale a organismului în materie de nutrienți ne ajută o dietă variată și bogată în fier. Doza recomandată de experți este de circa 15 mg pe zi, ea putând fi obținută fie din carne, fie din alimente vegetale bogate în fier, cum ar fi leguminoasele, legumele verzi, nucile, sâmburii și semințele. Iar alimentele bogate în vitamina C, precum broccoli sau pătrunjelul, facilitează absorbția fierului.
7. Ce sunt grăsimile din sânge
Grăsimile din sânge, precum colesterolul și trigliceridele, au o importanță vitală pentru organism. Dacă valorile lor sunt crescute pe o durată mai lungă, medicii vorbesc despre o tulburare a metabolismului lipidic, care poate avea un impact negativ asupra sănătății noastre. La persoanele sănătoase, colesterolul total e mai mic de 200 mg/dl (5,2 mmol/L). Un nivel crescut al lipidelor reprezintă, în schimb, un factor cheie de risc pentru bolile cardiovasculare. O dietă echilibrată, cu multe legume și fructe, reduce riscul.
O picătură de sânge dezvăluie multe – și astfel medicii pot detecta din timp bolile și le pot găsi un tratament adecvat.
Romanian