Cu inima nu-i de glumit!

– Infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral –

Infarctul miocardic și accidentul cerebral sunt afecțiunile cu cele mai crescute inci­den­țe la nivel mondial. Anual sunt înregis­trate peste 5 milioane de decese în întreaga lume. În Ro­mânia există peste 1 milion de pacienți cu boli coronariene ischemice, din care 40 de pacienți mor zilnic de infarct miocardic. Dar prima cauză a mor­talității din România o reprezintă accidentul vascu­lar cerebral. Un deces cauzat de acesta are loc la fiecare 3-4 minute.

Factori favorizanți

Potrivit unui studiu publicat în revista „Diabetes Care”, per­soanele obeze, scunde și bolnave de dia­bet prezintă un risc mult crescut de a face in­farct. Femeile obeze și bolnave de diabet în­tâmpină un risc de aproape 80% de a face infarct, iar băr­bații chiar 90%.

Bărbații scunzi au un risc sporit de atac cerebral, cu 54% mai mare, comparativ cu bărbații înalți, mai ales cei bolnavi de hipertensiune arterială, dia­bet, obezitate, ritm cardiac neregulat și cu certuri frecvente în familie, suprapuse peste lipsuri econo­mice acute.

Crizele cardiace care pot du­ce la infarct cardiac sunt mai pe­riculoase dacă se produc dimi­nea­ța, înainte de trezi­rea din somn. Aceasta este în legă­tură cu ceasul bio­lo­gic în desfășurarea procesului de vascularizare și de re­glare a hipertensiunii arte­riale și a ritmului cardiac.

Dacă în trecut infarctul miocardic apărea la persoane cu vârste de peste 45 de ani, în prezent, este posibil să pună viața în pericol chiar persoa­nelor foarte tinere, sub 30 de ani.

Cauzele infarctului

Ca principali factori de risc care măresc frec­vența atacurilor cardiace sunt luați în considerare:

* Existența unor boli cronice (ateroscleroză, hipertensiune arterială, nivel ridicat de colesterol în sânge, diabet, alcoolism, fumat, cu diferențieri în funcție de sex, etnie și istoricul bolilor corona­riene în familie).

* Obezitatea influențează prin creșterea greută­ții corporale, care necesită noi vase de sânge pentru a conduce oxigenul spre țesuturile grase; cu cât vor fi mai multe vase și capilare, cu atât inima va fi ex­pusă la sarcini suplimentare în pomparea sânge­lui.

* Tulburări circulatorii cu tendințe de spasme vasculare.

* Programul de lucru prelungit cu mult peste 8 ore zilnic (la 11 ore pe zi, riscul de criză cardiacă crește cu 67%).

* Expunerea la condiții permanente de stres în familie sau în societate, cu viață nefericită în fami­lie sau la locul de muncă, cu stări de mânie și de­pre­sie repetate – constituie factori cu efect în creș­terea nivelului de cortizol din sânge și îngusta­rea arterelor, ceea ce predispune la dublarea riscului de atac de cord sau cerebral (bărbații celibatari au un risc de atac cerebral cu 64% mai mare decât bărba­ții cu căsătorii fericite).

* Inhalarea aerului poluat din zonele urbane suprapopulate și din apropierea autostrăzilor, cu acțiune în mărirea presiunii diastolice și a riscului apariției infarctului.

* Existența zgomotelor permanente din trafic și din apropierea aeroporturilor, care măresc cu 27% riscul de atac cardiac, mai ales la persoanele vârstnice.

* Urmărirea programelor de televiziune mai mult de 4 ore pe zi, cu efect de mărire a riscului de infarct sau alte maladii cardiace, mai ales la persoa­nele care vizionează filme de groază sau competiții sportive cu miză mare; în acest caz, rata mortalității depășește cu 50% față de normal (sub 2 ore pe zi).

* Scăderea nivelului de potasiu din organism, care provoacă o dereglare a ritmului cardiac și ris­cul de accident vascular cerebral.

* Carența vitaminelor D și E din vasele san­gui­ne, cu acțiune de provocare a accidentelor cere­brale.

* Consumul de medicamente antidepresive, care provoacă îngroșarea și îmbătrânirea arterelor, mă­rind riscul accidentelor cardio­vasculare.

* În zilele toride de vară, se agravează oscila­țiile tensiunii arteriale asupra arterelor, având efecte dezastruoase, care pot duce la infarct miocardic și accident vascular cerebral, reacții destul de frec­vente la persoanele care fac eforturi fizice în plin soare (munci grele, mers în forță).

În cazul când una dintre arte­rele coronare se blo­chează com­plet, întreaga secțiune a mușchiu­lui car­diac moare, din lipsă de oxigen, ceea ce duce ra­pid la in­farct miocardic acut (IMA) sau atac de cord.

Simptomele bolii

Infarctul miocardic evoluează în 3 etape: de de­but, de stare acută și de convalescență.

* Perioada de debut corespunde cu nevroza miocardică și se manifestă prin durere atroce, de tip coronarian, însoțită de tulburări de ritm cardiac și insuficiență ventriculară; pulsul poate arăta tahi­cardie sau bradicardie. Durerea are durată prelun­gită și nu cedează la tratamentul cu nitro­glicerină.

* În perioada de stare acută scade tensiunea arterială, apare o stare de astenie, cu prăbu­șire fizi­că și dureri acute, sufocare (disp­nee), hipo­ten­­siu­ne, pierderea cunoș­tin­ței, pal­pitații și moarte su­bită.

La domiciliu și în timpul trans­portului cu ambulanța, mă­su­rile terapeutice se concentrează pe calmarea durerilor, iar în caz de stop cardiac, pe sistemul de re­suscitare cardiacă.

* În perioada de convales­cență, care poate să dureze 2-3 luni, dispar durerile, iar forța fi­zică se reface progresiv.

* După accidentul vascular cerebral, bol­navul poate să rămâ­nă cu tulburări motorii grave, mani­fes­tate prin pareză (parțială sau totală), scă­de­rea forței musculare, spasme sau contracții ale unor fibre musculare. Sunt posi­bile tul­­­burări de percep­ție, cu dificultatea de a recu­noaș­te persoanele din jur și cu dificultăți de comu­nicare și gândire, tulbu­rări de vorbire, limbaj, scris sau de memorie. Destul de frecvente sunt tulbu­rările emo­ționale, bolnavul rămânând cu stări de anxietate, depresie sau frică.

În toate etapele, electrocardiografia este absolut necesară, întrucât poate localiza infarctul miocardic sau accidentul cerebral, precum și stadiul evolutiv al bolii.

Tratamente naturiste

La atacurile acute de cord sunt eficiente unele combinații de plante medicinale, cu acțiune atât pre­ventivă, cât și curativă. Ele se aplică în paralel cu tratamentul medical.

Prevenirea infarctului miocardic și a acciden­telor cerebrale se poate realiza printr-o dietă zilnică cu 3-4 cești cu ceai verde (Camellia sinensis), bogat în polifenoli, cu proprietăți antioxidante.

În faza de stare acută, cu dureri atroce provo­cate de infarctul miocardic, se recomandă: decoct din amestec de rădăcină de valeriană (30 g) + coada-șoricelului (30 g) + conuri de hamei (20 g) + frunze de roiniță (20 g) + flori de trifoi roșu (20 g). Se pune o lingură de amestec la 250 ml apă, se lasă la macerat timp de 12 ore, după care se fierbe 2-3 minute, se infuzează acoperit timp de 10 minute și se beau 2 căni pe zi.

În faza de convalescență este necesară tonifie­rea organismului, fiind indicat vinul tonic – 40 g frunze uscate de rozmarin se macerează într-un litru de vin, timp de 6 zile, la temperatura camerei. Se strecoară și se consumă câte un pahar pe zi.

Persoanele care se știu cu tulburări cardiace gra­ve este indicat să consume preventiv ceaiuri de cicoare și mentă:

* Decoctul din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus) – 30 g la un litru de apă – se bea treptat, îna­inte de mese, având efect deosebit în eliminarea excesului de apă din țesuturi (edeme) și în între­ținerea unei stări generale bune a organismului.

* Infuzie de mentă (Mentha piperita) – o lin­guriță frunze uscate și mărunțite, la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 20 de minute și se beau 1-2 căni pe zi, între mese, având proprietatea de a elimina apa din edeme și de a ajuta la dezin­toxicarea organismului prin diureză și transpirație.

* Tinctură de arnică (Arnica montana), luată de 3 ori pe zi, câte 20 de picături în primele 7-10 zile după infarct și apoi câte 10 picături de 3 ori pe zi.

Tratamente externe

Pentru bolnavii cu afecțiuni car­dia­ce grave se recomandă:

* Fricționarea corpului cu so­luție alcoolică de ulei de mentă și lavandă.

* Baia alternativă de picioa­re, de 2-3 ori pe zi, în prima săptămână du­pă infarct și apoi o singură dată pe zi.

* Baie fierbinte la picioare, cu pungă cu gheață pe frunte și pe cea­fă.

* Baie de aburi pe jumătatea inferioară a corpului (de 3 ori pe săptămână), concomitent cu apli­ca­­rea unei pungi cu gheață la cap.

* Dușul scoțian alternativ (cald-rece) de 2 ori pe zi, înce­pând din a treia săptămână după infarct.

* Dușul rece general, de 3 ori pe săptămână, începând din a patra săptămână după infarct.

* Cataplasmă caldă la picioare cu semințe de muștar negru măcinate, ținute timp de 20-30 de mi­nute, de 3-4 ori pe zi.

Prof. univ. dr. CONSTANTIN I. MILICĂ

(Texte de arhivă, publicate cu acceptul familiei mult regretatului savant ieșean.)