Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Ganglionii – întrebări și răspunsuri

– Când ni se umflă un ganglion, ne gândim imediat la o boală gravă. De fapt, inflamația înseamnă un avertisment: cor­pul nostru luptă cu o infecție. Ce avem de făcut? Când trebuie consultat medicul? Iată răspunsul specialiștilor –

Pentru a înțelege mai bine

Sistemul limfactic

Foto: Dreamstime

Este compus din vase de care sunt fixați cior­chini de ganglioni, niște capsule mici, umplute cu limfă (dimensiunea: 1-15 mm). Sunt în număr de 450, repartizați în organismul nostru de-a lungul vaselor limfatice. Unii sunt superficiali și palpa­bili – de ex. cei axilari și cei inghinali –, alții sunt mai pro­funzi. Rolul lor este de a filtra limfa și de a blo­ca mi­cro­bii (viruși, bacterii…) sau celulele anor­male (canceroase). Ganglionii participă la apărarea organismului.

* Este normal să simțim, sub piele, anumiți ganglioni?

DA. „Un ganglion de dimen­siuni reduse este ceva normal”, spun medi­­cii. „Une­le lanțuri gan­glio­nare su­perficiale sunt palpa­bile, mai ales în zo­na inghinală”. Este posibil, de ase­menea, să se sim­tă, la pipăit, ganglio­nii cervi­cali (la nivelul gâtului) sau cei mandibulari (sub maxilar), mai ales la ado­lescenți și la persoanele tinere. Dar ei sunt un motiv de în­gri­jorare doar când volumul lor crește.

* Poate o infecție dentară să producă apariția unui ganglion?

DA. „În marea majoritate a ca­zu­rilor, ganglio­nul este legat de o infec­ție în zona lui de drenaj. În gât, sub maxilar, poate fi vorba de o infecție ORL, iar la nivel inghinal, de o in­fec­ție ginecologică”, precizează experții. Sub efectul unui tratament anti­biotic eficient, ganglionul regresează – în cazul infecțiilor benigne – în mai pu­țin de 7 zile. Dacă persistă, ori nu e adap­tat medica­mentul la germe­nul responsabil, ori este vorba de o altă cauză, și atunci pot fi necesare exa­mene complementare.

* Un ganglion sub braț, după o epilare, reprezintă un caz frecvent?

NU. Chiar dacă este o părere care circulă. „Apa­riția unui ganglion mare sub braț nu e legată de epilare. Ar putea fi, mai degrabă, o foliculită, o inflamare a unui folicul pilos, care formează o umflătură dure­roa­să. O umflătură sub piele poate să fie, la fel de bine, un coș mai mare, un lipom, un chist, un abces subcutanat etc. Cel mai potrivit este un consult medical, pentru stabilirea unui diagnostic precis.

* Ganglionii dureroși sunt un semn grav?

NU. Ba chiar dimpo­tri­vă… Cu cât sunt mai du­re­roși, cu-atât mai mult poate fi vorba de o infla­mație acută, deci o reacție banală a organismului. În cazul acesta, ganglionul e mai degrabă mobil la palpat. Poate fi și fierbinte, iar pielea s-ar putea înroși. În schimb, un ganglion mic, nedureros, foar­­te aderent la țesutul subiacent este, de multe ori, un motiv de îngrijorare, pen­tru că poate fi sem­nalul unei in­fecții cronice (tu­berculoză) și, une­­ori, chiar al unui cancer. Dar nu tre­buie să ne pri­pim. Dimen­siu­nea gan­glio­nu­lui (sub 1 cm sau foar­te mare), con­sisten­ța lui (tare sau moale) și loca­li­za­rea lui sunt ele­mente im­por­­tante, dar, pen­tru diag­nos­ticare, es­te indispen­sabil și exa­menul cli­nic, su­bli­niază spe­cialiștii.

* Și dacă este izolat?

Când desco­perim un gan­glion in­flamat, fără niciun simp­tom de infec­ție, ne gândim ime­diat la cancer. „În realitate, se-ntâm­plă foarte rar ca un diag­nostic de cancer limfatic (lim­fom, boala lui Hodgkin) să fie pus doar pe baza unui ganglion”, spun medicii. În general, el este însoțit de alte simp­tome, ca de pildă pierderea în greu­tate, obo­seală, transpirație nocturnă. Cu toate aces­tea, un ganglion izolat care apare la nivelul claviculei stângi (în adâncitura de sub ea) poate fi sem­nul unui cancer digestiv. Iar un gan­glion axilar (sub braț) poate fi rele­vant pentru un can­cer de sân. De aceea, orice ganglion care persistă ar trebui să-i incite pe cei în cauză să facă un examen medical.

* Dar este grav când apar mai mulți ganglioni inflamați în zone diferite?

Nu neapărat, dar acest fapt arată că originea lor nu este doar una loca­lă. „Mai mulți ganglioni în zone di­ferite sunt – de cele mai multe ori – semnul unei infecții virale generale”, afirmă experții. Cau­zele cele mai frec­vente? Mononucleoza infec­ți­oa­să, toxoplasmoza, rubeola, o infecție cu cito­me­ga­lovirus (CMV). Dar poate fi vorba și de o infecție bacteriană (boa­la ghearelor de pisică, de exemplu).

În general, când este vorba de o maladie infec­țioasă, ganglionii sunt însoțiți de alte simptome, precum fe­bra, starea de oboseală… Dacă depis­tați mai mulți ganglioni inflamați, se impune un aviz medical.

* Până la urmă, când trebuie consultat medicul?

Un ganglion care dispare în ter­men de 24-48 de ore nu e un motiv de îngrijorare. Dacă, însă, nu regresează sau crește, trebuie făcut ceva. „Un gan­glion izolat, care persistă mai mult de 8 zile, tre­buie arătat medicului”, subliniază experții. Dacă examenul clinic nu relevă nicio cauză evidentă, ar putea fi necesară o analiză a sân­ge­lui, pentru a se stabili dacă este vorba de o infecție virală, bacte­ria­nă sau parazitară. În unele cazuri (destul de rare), medicul poate recomanda o puncție gan­glio­nară, pentru verifica­rea naturii celulelor care compun gan­glionul.

Atenție la durerile prelungite!

– Se pot transforma în fibromialgii –

Durerile care țin mai mult de patru săptă­mâni se pot trans­forma într-o boală chi­nui­toare. In­diferent dacă ele apar în urma unui accident, a ridicării de greutăți prea mari, a unor mișcări greșite sau după o operație. Când nu sunt tratate și vin­decate, apare peri­colul iminent al unei „fibromialgii” (reumatism al păr­­ților moi ale corpu­lui). Milioane de oameni suferă de acest sindrom, adulți și copii la un loc. Cele mai ex­pu­se sunt femeile între 40 și 50 de ani. Durerile se răs­pândesc în diferite zone ale corpu­lui, până când cei în cauză suferă de „dureri peste tot”. Pie­lea doare uneori la o simplă atin­gere, apar dureri de cap și tulburări de somn, depresii și dureri de sto­mac. Pe durate diferite de timp, du­rerile sunt ex­trem de mari. Pentru că mani­festările sunt ire­le­vante, semă­nând cu simptomele altor boli, ade­sea trec 8-10 ani până ce poate fi pus un diag­nostic corect, vre­me în care boala a progresat. Fibro­mial­gia nu poate fi recunoscută prin analize de sânge. Atinse sunt cel mai adesea mușchii și ten­doa­nele. Un bun specialist testează 18 puncte pe corpul pacientului (Ten­­der Points). Dacă dor cel puțin 11 punc­te, e o dovadă clară de fibro­mial­gie.

Tratamentul constă în com­bi­narea mai multor terapii:

– Calmante pentru relaxarea muș­chilor și anti­depresive în doze mici. – Acupunctură (ajută în proporție de 70%). – Crioterapie (expunere la tem­­pe­raturi joase). – A­plicarea personală de cuburi de gheață. – În­locuirea trep­­tată a alimentației, pentru a nu pro­voca iritarea sto­­macului și a in­tes­tinelor. – Dre­naj lim­fatic. – Exer­ciții de re­laxare, masaje u­șoa­re și miș­cări de gim­nas­tică (sportul in­tens este ex­clus). „Când pa­cientul parti­ci­pă conștiincios la terapiile institui­te, îi va merge mult mai bine deja du­pă 2-3 luni. Mulți pacienți se vin­decă definitiv”, afirmă specialiștii.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian