Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Protezele de genunchi – Dr. SEVER SEBASTIAN OANĂ (medic specialist ortoped): „Proteza de genunchi te scapă de dureri, îți dă libertate de mișcare și te face să zâmbești din nou!”

Mii de persoane vârstnice suferă de gonartroză – o boală degenerativă, care nu poate fi stopată prin medicație sau kinetoterapie. Deseori, nici mijloacele de spri­jin cu care bolnavii se ajută la mers (baston, cârje, cadru) nu mai pot fi folosite, din cauza du­rerilor atroce la articulațiile genunchilor. Urmarea: pa­cienții sunt „condamnați” la imobili­tate, la se­den­tarism, la instalarea bolilor cronice, și devin to­tal dependenți de apropiați, pentru ne­voile cotidie­ne. Soluția? Protezarea genunchiului – o inter­venție sigură, care poate pune rapid „pe picioare” bolnavii cu această sufe­rință!

Cauze și manifestări

– Gonartroza este o sufe­rință specifică vârstei a treia, deși nu cruță nici vârstele tine­re. Care sunt cauzele deterio­rării articulaţiei ge­nunchiului?

– Odată cu trecerea timpului, la nivelul genunchiului apar leziuni de uzură, ca urmare a degenerescenței specifice vârstei înaintate – respectiv, leziuni ale meniscului, distru­gerea cartilajului de acoperire de la nivelul articu­lației, urmată de „uzu­ra” pro­gresivă a componen­telor arti­culare (femur distal, tibie proximală și rotulă), care dau atât semne cli­nice, cât și semne imagistice spe­cifice. Aceste le­ziuni cronice apar, de regulă, după vârsta de 40-45 de ani și mult mai rar înainte. Într-o primă fază, evoluează asimptomatic, însă încep să se manifeste „zgomo­tos” după vârsta de 50-55 de ani. În primul rând, apare durerea la nivel articular şi apoi, treptat, ge­nunchiul începe să se „crăcăneze” – cum se spu­ne în popor, adică să pre­zinte deviații de ax în plan frontal (ceea ce noi nu­mim genu varum, în termeni medicali). De obi­cei, în această fază, deplasarea devine din ce în ce mai dificilă, iar durerile persistă sau se accentuează, ceea ce face bolnavul să se prezinte de urgență la me­dicul ortoped.

– Când apar probleme legate de mers?

– Pacienții pot să meargă chiar și în fazele tardive ale gonartrozei, numai că deplasarea le este foarte dificilă, din cauza durerilor. Bolnavii prezintă și un grad de redoare matinală, le ia 15-30 de mi­nute până își „încălzesc” articulația şi îşi pot relua activitățile cotidiene. De obicei, seara se simt ex­trem de obosiți și au dureri globale. Când bolnavul are dureri de genunchi nocturne, care îl trezesc din somn, e clar că posibilităţile terapeutice (fiziote­rapie, gimnastică medicală, tratament antiinfla­ma­tor etc.) sunt deja depăşite și singura opțiune pe care o au la îndemână este protezarea genunchiului.

„Odată ce-a început degradarea cartilajului, procesul este ireversibil”

– Ce tratamente sunt utile în gonartroza inci­pientă?

Foto: Shutterstock – 5

– Dacă bolnavul cu gonartroză vine la medicul ortoped pentru prima dată și acesta constată că afecțiunea este în fază de debut, îi va indica un tratament antiinflamator și terapie de recuperare me­di­cală (kinetoterapie, fiziotera­pie etc.), urmând să vadă cum evoluează sub tratament. Dacă după trei luni bolnavul nu resimte nicio a­me­liorare, iar radiologic pre­zintă semne sugestive de gon­artroză, singura recoman­dare viabilă este intervenţia de endoprotezare a ge­nunchiu­lui. Practic, vorbim despre o in­tervenţie destul de simplă în prezent, care se face de peste 50 de ani (pri­ma pro­teză de ge­nunchi a fost realizată în 1968!) și care are scopul să îmbu­nătă­ţească radi­cal cali­ta­tea vieţii pa­cientu­lui!

– Pe internet sunt recomandate frec­vent infil­traţiile cu acid hialuronic sau suplimentele cu car­tilaj de rechin. Au efect?

– Eu nu recomand infiltraţiile cu acid hialuronic și nici suplimentele alimentare care „pro­mit mi­nuni”, deoarece cartilajul distrus nu se mai reface. Odată ce-a început degradarea cartilajului, procesul este ireversibil, chiar dacă deseori evoluează lent. Uneori, acest proces pare că stagnează radiologic, dar în niciun caz cartilajul nu se mai reface! Și vorbim aici de o degradare progresivă în timp, nu de la o zi la alta!…

–    Ce categorie de pacienţi este cel mai des afectată de gonartroză?

– În general, persoanele între 50 și 80 de ani, multe dintre ele cu greutate ex­cesivă – un factor agravant, care forțează articulaţia genunchiului. Eu chiar le recomand pa­cienţilor supraponderali să slă­bească înainte de operaţie, deoarece sarcina supli­mentară la care este supusă proteza afectează durata de viaţă a acesteia. Cu cât sarcina este mai mare asupra protezei de genunchi, cu atât durata ei de viaţă va fi mai mică! În cauză sunt mai ales femeile supraponderale. Ori bărbaţii care au practicat spor­turi de performanţă (fotbal, baschet, handbal), nu neapărat la nivel com­petiţional, dar sporturi care implică schimbările bruş­te de direcţie ale corpului și cauzează leziuni ale meniscului, care duc la apariţia gonartrozei.

– Ce investigaţii sunt necesare pentru a ști cu certitudine gradul de afectare a articulaţiei ge­nunchiului?

– În cazul gonartrozei, cea mai elocventă este radiografia de genunchi – faţă şi profil, coro­borată cu examenul clinic, bineînţeles. Eu nu recomand alte investigaţii imagistice, pentru că odată apărută artroza, meniscul este clar le­zat. În cazurile grave, unde există suspiciunea că avem deficit de stoc osos, putem folosi computerul tomograf, care ana­lizează mai bine osul. RMN-ul nu vede osul foarte bine, în schimb, analizează părţile moi – ligamen­tele, tendoanele, musculatura…

Când vorbim despre protezare?

– În ce situaţii se recomandă protezarea genunchiului?

– În cazul în care afectează viaţa pacien­tului. Dacă durerea de genunchi sau rigidi­tatea articulației îi limitează activităţile zilni­ce, inclusiv mersul pe jos sau urcatul scărilor, de exemplu. Sau dacă durerea se accentuează la mersul pe jos şi pacientul simte nevoia să folosească un baston sau o cârjă pentru a mer­ge mai uşor. De asemenea, protezarea se recomandă atunci când pacientul are dureri severe de genunchi, care nu cedează în timpul repausului diurn sau nocturn, dacă are defor­mări ale genunchiului (arcuire spre interior sau ex­terior), ori dacă simptomele nu dispar în urma tra­tamentelor convenționale. Dar sunt și bolnavi cu gonartroză destul de avansată, cărora boala nu le creează disconfort, ori bolnavi cu artroză incipientă, care au un prag de rezistenţă la durere scăzut şi cărora le este limitată mobilitatea articulară. Un lucru pe care un doctor ortoped îl știe de la prima vedere este că orice bătrân „crăcănat” are garantat gonartroză, într-o formă destul de avansată!

– În ce constă intervenţia de protezare a ge­nunchiului?

– Intervenţia de protezare, ca s-o rezum cel mai simplu, este implantarea unei articulaţii artificiale. Practic, desfiinţăm articulaţia deteriorată şi implan­tăm o articulaţie artificială. În termeni medicali, in­tervenţia se numeşte artroplastie totală a genun­chiului. Procedura se face în patru etape: – Pre­gă­tirea osului – în care îndepărtăm suprafeţele dete­riorate ale cartilajului articular, împreună cu o mică parte din osul de dedesubt. – Inserarea implantului – prin care înlocuim cartilajul îndepărtat cu implan­turi metalice, ce recreează suprafaţa articulaţiei. Elementele metalice se cimentează în os, pentru o rezistență și o susținere mai bună. – Aplicarea dis­tanţierului – în care inserăm un distanţier de poli­etilenă, între componentele metalice, pentru a asi­gura o suprafaţă lină de alunecare. – Refacerea su­prafeţei rotulei – în funcţie de caz, suprafaţa articu­lară a rotulei poate să fie refăcută sau nu. Refacerea acesteia se realizează cu ajutorul unei componente din plastic.

– Adevărată „lăcătuşerie medicală”!…

– Pare ciudat ca un medic să lucreze cu bor­maşină, șurubelnițe, ciocane, dălți… Eu și acasă am multe scule, mereu am fost pasionat de mecanică, de ceea ce pot să construiesc sau să repar singur, cu mâinile mele. Bunicul meu a fost inginer electroteh­nist și am crescut înconjurat de scule, nu mă atră­geau jucăriile cât mă pasiona lada lui cu scule! Mă consider privilegiat de faptul că, în această meserie nobilă, pot să-mi salvez pacienții inclusiv prin cu­noștințele mele de… mecanică, dobândite încă din tinerețe!

– Ce beneficii garantează protezarea genun­chiului?

– În principiu, artroplastia totală de genunchi aduce beneficii mai mari pe termen lung. Și asta deoarece este preferabil să supui bolnavul la cât mai puţine intervenţii ulterioare. În cazul gonartrozei vorbim de un proces degenerativ care afectează întreaga structură a articulației genunchiului, așa că mai devreme sau mai târziu, pacientul ar trebui să suporte o nouă operație, ceea ce e de evitat!

– Cât durează o intervenție de protezare?

– Nu pot spune că este o operaţie grea sau uşoa­ră, însă pot afirma că nu există intervenţii chirur­gicale banale. În medie, protezarea genunchiului durează circa o oră şi jumătate, de la prima incizie şi până la ultimul fir de sutură. Depinde de la caz la caz, bineînțeles!

„Peste 2500 de protezări de genunchi anual”

– Ţinând cont de faptul că ma­joritatea pacienţilor sunt vârst­nici, ce tip de anestezie se utili­zează la operație? Sunt şi bol­navi care nu pot face inter­venţia din cauza afecţiunilor conexe – cardiacii, de exem­plu?

Genunchi protezat

– Riscul major este dat de in­tervenţia chirurgicală în sine, nu de anestezie. Artroplastia de ge­nunchi se practică cu rahia­nes­tezie, nu cu anestezie gene­rală. Dar sunt și bol­navi care nu pot be­ne­ficia din punct de ve­dere medical de a­ceas­tă intervenţie, de­oa­re­ce implică o sân­ge­rare destul de mare – atât intraoperator, cât şi postoperator. Așa­dar, nu putem face inter­venţia la bolnavii că­rora artroplastia de ge­unchi le poate pune viaţa în pericol. Însă riscurile sunt atent evaluate de    medicul anestezist, înainte de operație.

– Câți români fac anual intervenţii de pro­te­zare a genunchiului?

– Mi-e greu să vă dau o cifră exactă, toate datele referitoare la protezele implantate se centralizează în Registrul Naţional de Endoprotezare. Cred că în prezent se fac peste 2.500 de protezări de genunchi anual, în toată țara.

– Ce beneficii imediate aduce pacientului in­ter­venţia de protezare?

– Ca beneficii imediate (în primele zile postope­rator) se observă dispariţia durerilor la statul în pi­cioare. Durerile la mers vor dispărea odată cu ter­minarea recuperării medicale, pentru că este vorba despre o intervenţie chirurgicală care necesită din partea bolnavului multă aderenţă la tratamentul post­­operator, adică trebuie să fie disciplinat şi să-şi facă recuperarea corect. Iar o recuperare corectă aproape că e mai importantă decât felul în care s-a făcut operaţia!

– Odată montată proteza, în cât timp se recu­perează pacientul? Când poate să meargă pe pro­priile picioare fără ajutor?

– Bolnavul poate merge pe propriile picioare chiar din momentul în care trece efectul anesteziei. De regulă, eu îl las să calce pe piciorul ope­rat a doua zi, postopera­tor – ajutat, bi­neînţeles, de cadrul de mers. În ciuda fap­tului că poate merge cu el, este totuşi un ge­nunchi proaspăt operat. Trebuie protejat o pe­ri­oadă cu o bază de sprijin. Deşi se susţine cu cadrul, bolnavul poate călca cu toată greu­ta­tea pe picior – dacă nu au existat alte com­plicaţii, bineînţeles!

– Bănuiesc că trebuie să se obiş­nu­iască și cu noua articulaţie…

– Există un procent mic de bolnavi care spun că au o senzaţie ciudată și simt la mers un hârşâit, un clămpănit… Le ex­plic că totul este normal, fiindcă e o arti­culaţie artifi­cială, probabil că și creierul o percepe ca pe un corp străin, îşi dă seama că e ceva ne­natural acolo, dar asta nu înseamnă că există vreo problemă. În aceste cazuri, dacă nu apar alte proble­me locale în evoluţie, bol­navul trebuie liniştit şi în­curajat să se obișnuias­că cu ea, să se bucure de libertatea de mișcare pe care i-o dă noua articulaţie și de faptul că a scăpat definitiv de dureri.

Recuperarea începe imediat după operație

– Mai am o curiozitate: un genunchi „crăcă­nat” îşi recapătă poziția corectă după protezare?

Anatomia genunchiului

– Desigur, iar acest efect re­pre­zintă un beneficiu major al in­tervenției de endopro­te­zare: ge­nunchiul se îndreaptă de la sine, pentru că structura protezei îl ajută să-și reia poziția anatomică! În plus, îndreptarea genunchiului are beneficii asupra tuturor arti­cu­la­ţiilor de deasupra şi de dede­subt. Din cauza unui genunchi deformat, cel mai mult suferă co­loana (mersul devine aplecat) şi gleznele. Dar aceste probleme dispar de la sine odată cu prote­zarea genunchiului!

– Ce exerciţii trebuie să facă bol­navii protezați pen­tru recupe­rare?

– În primul rând, bol­navii tre­buie să meargă cât mai devreme pe pro­priile picioare şi să practice exerciţii de fle­xie şi extensie a arti­cu­la­ției genunchiului. Prac­tic, încep recuperarea imediat după operație, sub coordonarea colegi­lor mei kinetoterapeuți din spital. Avem medici specializaţi în recupe­rare, care se ocupă de pacienții protezați. După o lună şi jumătate de la intervenţie, bolnavul tre­buie să-și poată îndoi genunchiul cel puţin la 90 de grade, dacă nu şi mai mult! Am întâlnit bolnavi care chiar puteau să facă genuflexiuni la o lună şi jumătate de la protezare, însă acestea sunt excepţii!…

„Nu există o limită de vârstă care să anuleze opțiunea protezării”

– Ce recomandări speciale trebuie să respecte pacienţii protezaţi?

– După operaţie, îi încurajăm să facă mişcare zilnic. La trei luni după operaţie, bolnavii nu mai au contraindicaţii de niciun fel. Normal că nu vor participa la maraton, nu vor face alpinism sau schi nautic, dar îşi vor relua viaţa la un nivel calitativ mult mai ridicat față de cel anterior intervenţiei. De­sigur, n-au voie să-și forțeze exagerat noua articu­lație și trebuie să se ferească de accidentele casnice, pentru a evita fracturile la picior sau deteriorarea articulației implantate.

– Ce criterii trebuie să îndeplinească pacienţii pentru a beneficia de o proteză de genunchi?

– În primul rând, să aibă diagnosticul de gonar­troză. De regulă, protezarea genunchiului se face doar atunci când tratamentul convenţional, de recu­perare, nu mai dă rezultate. În al doilea rând, să fie apţi pentru intervenție din punct de vedere medical. Îmbucurător este faptul că nu există o limită de vârstă sau de altă natură care să anuleze opțiunea protezării. Recomandarea in­ter­venţiei se face în funcție de gradul de durere şi dizabilitate date de boală, nu de vârstă.

– Ce documente medicale sunt necesare pentru obţinerea unei pro­teze gratuite prin CNAS?

– Protezele de genunchi sunt gra­tuite pentru bolnavii cu gonartroză, ei nu trebuie să umble după aprobări speciale în acest sens. Proteza este comandată de me­dicul ortoped și este disponibilă în limita fondurilor alocate de CNAS. Dacă bolna­vii provin din județe unde nu există centre medicale sau specialiști care fac astfel de intervenții, trebuie să ia o trimitere de la medicul de familie, urmând ca la Spitalul „Foișor” din București să li se facă investigațiile de specia­li­tate necesare. Rămâne la latitudinea ortopedului să decidă dacă soluția optimă este protezarea și dacă bolnavul este apt din punct de vedere medical să suporte intervenția.

– Care este timpul mediu de aşteptare pentru o proteză de genunchi?

– Depinde de fondurile alocate de CNAS pentru protezele de genunchi și de numărul bolnavilor programați pentru protezare. Spre exemplu, la Spi­ta­lul de Ortopedie „Foișor”, lista de așteptare este des­tul de lungă, avem intervenții programate până în luna octombrie! Depinde și de centrul medical unde se face protezarea. Cum Spitalul „Foișor” este specializat în intervenții de protezare de tot felul și are o adresabilitate mai mare, acesta este, probabil, principalul motiv al numărulului mare de bolnavi programați pentru diverse operații.

– Proteza este garantată pe viaţă sau mai tre­buie „verificată” din când în când?

– Proteza de genunchi are o durată de viaţă de circa 12-15 ani. Durata ei de viaţă este afectată de câţi­va factori. În primul rând, de greutatea bolna­vu­lui, respectiv de gradul de uzură la care este su­pusă. Un bolnav supraponderal activ va uza mai repede proteza decât un bolnav sedentar. De aceea, proteza trebuie verificată din când în când. Le recomandăm bolnavilor cu proteze de genunchi să vină anual la un control radiologic, pentru a desco­peri din timp dacă apar semne ale degradării prote­zei. Noi întâlnim foarte des situaţia în care bolnavul pur și simplu dispare dacă vede că nu-l mai doare genunchiul. Îl vezi inițial la consultația de specia­litate, apoi la operaţie, îl mai vezi după șase săptă­mâni la control, apoi nu-l mai vezi 5-6 ani, după care revine pentru că are probleme. Când îl întreb de când îl doare, îmi spune că de vreo doi ani, de când a căzut, dar n-a venit la spital, pentru că a cre­zut că-i va trece… Disciplina pacientului protezat este foarte importantă. Anual, ne ducem cu maşina la revizie, la doi ani la ITP, de ce nu ne-am îngriji şi de propria proteză? Avem un implant străin în corp, de care depinde nu doar starea noas­tră de să­nă­tate, ci și calitatea vieții! Așadar, implantul tre­buie tratat cu mult respect!

D-l dr. SEVER SEBASTIAN OANĂ poate fi contactat la Spitalul Clinic de Ortopedie – Traumatologie „Foișor” din B-dul Ferdinad I nr. 35-37, Sector 2, București, tel. 0310.056.786 (între orele 8:30-15)

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian