Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Zaiafet pe Lună

Nucu Pandrea

La mijloc de Iu­lie, mi-am pe­trecut trei zile și trei nopți într-un sat din apro­piere de Cluj, numit Luna de Jos. Mi-a luat 11 ore să ajung acolo, însă a meritat. Am simțit asta încă de la miezul primei nop­ți, în timp ce planam printre copaci și printre lilieci, într-un hamac ce se legăna în apropierea unui iaz din pădure, punct cen­tral al primei ediții a festivalului Zaiafet pe Lună. Totodată, primul festival „zero waste” din România, un eveniment pro­iec­tat de oameni tineri din Cluj, spre a învăța să fim cât mai prietenoși cu natura. Un fes­tival cu temă ecologică. Totul s-a petrecut în pădurea de la marginea satu­lui, un loc cu aer curat, respi­rabil, în timp ce, la 30 de kilo­metri distanță, Clujul fierbea la 40 de grade. S-au ținut ateliere de pregătire a hârtiei manuale, a detergenților naturali, cursuri de țesut manual, dar și cățărări în coroana unui copac vechi de sute de ani, au avut loc dez­ba­teri pe teme ecologiste. Astfel, de la echipa „Evo House”, care construiește case sustenabile, am aflat că atunci când căutăm o casă, ar trebui să întrebăm, la fel ca la mașini, cât consumă. O casă sustenabilă consumă cu 40% mai puțină energie ca una obișnuită și, în actuala criză ener­getică, asta devine important de știut. De la re­prezentanta Băncii de Alimente, o instituție care încearcă să diminueze risipa alimentară, am aflat că, zilnic, în România, se aruncă 6.000 de tone de mâncare. Am aflat și că, de-a lungul Someșului Mic, între orașele Cluj-Napoca și Dej, s-a cons­tituit Ținutul Fluturelui Albastru, singurul loc din Europa unde pot fi găsite cele 4 specii ale flutu­relui „Maculinea”. Entuziaști locali fac efor­turi pentru a păstra vii frumusețile zonei și a pune la punct un proiect turistic și ecologic, care să înglo­beze fluturii în identitatea culturală a locului.

Bucurie verde

Liantul ce i-a unit pe cei ce au venit la Zaiafet pe Lună a fost muzica. Simțeam nevoia unor con­certe în natură, simple, fără boxe uriașe, iar mu­zica ce s-a revărsat de pe scena mică, înaltă de 20 de centimetri, s-a dovedit în deplină concordanță cu ce era în jur. S-a cântat jazz, muzică clasică, interpretată de studenți de la Conservatorul din Cluj, și am avut marea bucurie să-l revăd pe Nucu Pandrea, magicianul cântatului la frunză, ce ne-a delectat cu po­vești, glume ardelenești și cu me­lodii interpretate la frunză și la mu­zicuță.    Nucu a rămas în pu­blic să-i aplaude pe mai tinerii săi concitadini de la Luna Amară, una dintre cele mai bune trupe românești de rock, apărute după 1990, care acum s-a prezentat în­tr-o formulă inedită, de trio acus­tic. „Atmosfera de aici îmi aduce aminte de atmosfera de la Roșia Montană, de concertele ținute în campania de salvare a ei. Aici ce salvăm? Poate mințile noastre de orășeni”, a spus Mihnea Blidariu, liderul forma­ției. Muzica a continuat până în zori, dusă mai departe de alți participanți la festival, tineri cu talente muzicale nebănuite, ce și-au adus cu ei și instrumentele.

„Toți ne-au spus că nu e posibil să organizăm un festival cu impact minim asupra naturii, dar asta ne-a ambiționat să arătăm că se poate”

Andra și Irina

Tot acest eveniment luminos de trei zile a fost inițiat și pregătit de două tinere, ce au muncit pe rupte pentru ca totul să iasă bine: Andra Borz și Irina Tiba. „Nu am reușit să găsim o finanțare, dar am primit de la firme produse, materiale ce ne-au ajutat în ideea unui festival curat, fără risi­pă de resurse naturale, cu impact minim asu­pra mediului. La început, când am cerut sfaturi și am întrebat în stânga și în dreapta, ni s-a răspuns că nu-i nici o șansă să putem face așa ceva. Asta ne-a ambiționat să arătăm că se poate, că, dacă îți pui mintea, cauți soluții, până la urmă rezolvi. N-am reușit noi 100%, dar suntem pe drumul bun. Fiecare participant a fost res­ponsabil de gunoiul său, le-am solicitat să nu vină cu plas­tice de unică folosință, am oferit pa­hare, veselă, tacâmuri reciclabile și, în mare parte, lucrurile au ieșit cum ne-am dorit”, spune Irina.    „Pentru ateliere și dez­bateri, ne-am îndreptat spre oameni pe care-i admirăm, ce au proiecte de succes și care ne-au răspuns pozitiv și ni s-au alăturat. Eu și cu Andra avem 22 de ani, dar suntem perfecționiste, foarte atente la orice detaliu, nu acceptăm compromisuri. Așa că, timp de trei luni, am lucrat zi și noapte, de multe ori am și întrecut mă­sura. Am visat acest festival timp de un an și cele trei zile parcă tot în vis au trecut, nici nu am conștientizat că e real, se întâmplă cu adevărat. Cel mai mult m-a bucurat să aud că mulți s-au simțit inspi­rați de cele trei zile de festival. Și pe noi ne inspiră natura și oamenii ce luptă pen­tru ea în diferite moduri, și ne-am dorit să transmitem asta mai departe. În plus, am vrut și să oferim trei zile de relaxare. Multe festivaluri merg pe ideea de dis­tracție la maxim, muzică tare, ajungi după trei zile stors acasă, rupt de oboseală, îți trebuie o săptămână să-ți revii. Noi am vrut ca cei ce vin aici să plece cu bateriile încărcate, mai senini, mai inspirați, și mulți ne-au spus că asta s-a și întâmplat”.

Foto: Adrian Crapciu

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian