Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „Italia este principala beneficiară a programului PNRR, cu 200 de miliarde de euro – bani la care guvernul Meloni nu își permite să renunțe”

– Noul guvern al Italiei, condus de Giorgia Me­loni, „cel mai de dreapta cabinet” de după cel de-Al Doi­lea Război Mondial, a generat temeri la nivel in­ternațional privind colaborarea sa cu Uniunea Eu­ropeană în problemele grave legate de criză și răz­boiul din Ucraina. În ce măsură planurile lui Me­loni, veche admiratoare a lui Putin, ar putea afecta solidaritatea europeană privind sancțiunile eco­nomice contra Rusiei?

– Încă înainte de a deveni prim ministru, Giorgia Meloni s-a străduit să se distanțeze de trecutul post-fascist al partidului ei, a repetat insistent angajamentul său atlantist, pro-american, a condamnat Rusia și a susținut Ucraina. Imediat după învestitură, de altfel, i-a telefonat președintelui Zelenski, care a invitat-o la Kiev. Comentatorii se întreabă, însă, cât va rezista aceas­tă susținere, din partea unei coaliții guverna­men­tale din care fac parte partidele lui Matteo Salvini și Silvio Berlusconi, care și astăzi își exprimă admirația față de Putin și blamează Ucraina pentru actualul con­flict. Concret: va continua Italia să livreze armament Ucrainei după scadența, în 2023, a decretului adoptat de fostul guvern al lui Mario Draghi? Să nu uităm că sim­patiile americane ale Giorgiei Meloni se îndreaptă mai ales spre dreapta Republicană a lui Donald Trump, care este pro-Putin și vorbește deja despre reducerea sprijinului militar pentru Ucraina. În privința Uniunii Europene, noul premier a încercat de asemenea să liniștească spiritele, susținând sancțiunile împotriva regimului Putin și anunțând că dorește să colaboreze cu forurile europene și, mai ales, să respecte anga­jamentele din cadrul PNRR. Este firesc, de vreme ce Italia este principala beneficiară a programului, cu 200 de miliarde de euro – bani la care guvernul Meloni nu își permite să renunțe. Dar să nu uităm că partidul ei a votat împotriva aceluiași PNRR, că, în Parlamentul European, face parte din PE,    același grup eurosceptic căruia îi aparține și partidul lui Viktor Orban și că nu a renunțat oficial nici la doctrina privind primatul dreptului național asupra dreptului UE, nici la ideea că UE trebuie să fie o    uniune de națiuni suverane, ceea ce înseamnă că nu agreează accentuarea inte­grării. Primele contacte cu președintele Franței, can­celarul Germaniei și președinta Comisiei Europene au    fost încurajatoare, dar nimeni nu poate spune acum cât de sincere sunt promisiunile Giorgiei Meloni și, mai ales, cât de durabile.

„România trebuie să furnizeze Republicii Moldova energia electrică vitală”

– Războiul din Ucraina a trecut într-o nouă fază: Rusia atacă ținte-cheie din cadrul sistemului ener­getic ucrainean. Cât de gravă e situația în Ucraina și cum este afectată de noua realitate Republica Mol­dova, care e depedentă de energia venită de la ve­cinul aflat în plin război? Ce posibiltăți are România să ajute Moldova cu energie electrică în această iarnă?

– Situația din Ucraina se agravează pe zi ce trece, nu numai din cauza atacurile asupra infrastructurii, ci și din cauza deciziei Rusiei de a recurge la rachete ba­listice iraniene, după ce a utilizat deja drone de aceeași proveniență. Totodată, retragerea populației și a tru­pelor din Herson sunt considerate manevre preli­mi­nare unui atac devastator asupra acestui obiectiv-cheie pentru controlul asupra Crimeei. Putin mizează pe slăbirea rezilienței populației ucrainene, care ar trebui, în optica sa, să cedeze în fața frigului, mizeriei și bombardamentelor și să ceară capitularea. Din aceeași strategie face parte și o presupusă destrămare a unității Occidentului, în urma accentuării dificultăților econo­mice. Deși până acum strategiile lui Putin au dat greș, iarna va fi extrem de grea pentru Ucraina și pen­tru Republica Moldova. Președinta Maia Sandu a tras marți la București un semnal de alarmă, explicând că guvernul ei nu a avut răgazul necesar să construiască rețele alternative la gazul rusesc, și, în consecință, nu poate livra bunăstarea pe care populația, tot mai săracă, o așteaptă. De aceste dificultăți profită alianța co­rupților cu partidele pro-ruse, care finanțează de­monstrații menite să înlăture actuala conducere de la Chișinău. Un eventual succes al acestor forțe ar aduce, practic, Rusia la granița României și a NATO, creând totodată o problemă suplimentară pentru Ucrai­na. Semn că acest lucru a fost înțeles în UE și NATO este angajamentul statelor nordice de a furniza energie Moldovei. România trebuie să continue să furnizeze Republicii Moldova energia electrică vitală, să-și in­tensifice acțiunile de susținere a eforturilor Chișinău­lui de a adera la UE și să determine NATO să asigure apărarea țării, care, evident, nu se poate apăra singură. În plus, va trebui să scăpăm de „elefantul din cameră”, adică de ofensiva propagandistică a forțelor pro-Putin, vizibilă în studiourile unor televiziuni românești „de știri”. Pericolul ca aceste forțe să genereze un con­sis­tent curent anti-occidental și anti-ucrainean nu poate fi neglijat.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian