– Prezenți pe insula Bali, pentru summit-ul celor mai puternice 20 de economii ale lumii, președintele american Joe Biden și președintele chinez Xi Jinping au condamnat, umăr la umăr, amenințările rusești cu utilizarea armelor nucleare în Ucraina. Aduce această poziție comună SUA – China ceva mai multă liniște în actualul climat internațional? Și ce semnal transmite absența lui Vladimir Putin de la această importantă reuniune?
– Să pornim de la faptul că referirea la opoziția celor doi lideri față de amenințările Rusiei cu arma nucleară și la războiul nuclear, „care nu trebuie să aibă loc și nu poate fi câștigat de nimeni”, figurează doar în comunicatul Casei Albe, nu și în cel al ministerului de externe chinez. Deci, Xi Jinping nu a dorit să fie văzut împărtășind cu președintele SUA o poziție comună împotriva lui Putin. Ce a avut de spus, i-a spus direct lui Putin, în septembrie, în Uzbekistan, ca de la un lider totalitar la celălalt. Mai mult, China s-a opus excluderii Rusiei din G20 și criticării sale, pentru provocarea unei crize economice mondiale. Ea a evitat până acum să critice Rusia deschis, și pentru că își rezervă dreptul de a acționa, în mod similar cu cazul Ucraina, în imediata sa vecinătate, în Taiwan. Ecuația asiatică este complicată, iar unii experți americani au avertizat că declarațiile făcute de Xi Jinping în cadrul unei întâlniri informale nu echivalează cu niște promisiuni sigure, ci sunt doar vorbe. Singurul aspect memorabil al întâlnirii Biden-Jinping este că a avut loc și a generat un cadru de comunicare bilateral, menit să prevină escaladarea tensiunilor. În rest, cele două puteri au rămas ferm pe pozițiile proprii, greu de conciliat. În ceea ce privește absența lui Vladimir Putin de la summit-ul G-20, ea este explicabilă. În primul rând, Putin nu voia să se expună condamnării ferme a liderilor occidentali și să riște să i se întoarcă spatele în văzul întregii lumi. Era bine primit, doar dacă venea cu o propunere de pace acceptabilă pentru ucraineni. Dar Putin nu vrea pacea, ci doar să câștige timp, calculând că iarna va îngreuna contraofensiva ucraineană, bombardamentele vor distruge țara și lipsurile vor obosi populația, iar occidentalii răsfățați și comozi vor ceda în fața dificultăților economice. Discuțiile despre negocieri sunt de fapt o diversiune a Kremlinului, și bine ar fi ca occidentalii, inclusiv unii generali americani, să înțeleagă acest lucru.
„Un Trump cu creier și fără scandal”
– Recentele alegeri intermediare din SUA l-au propulsat în atenția opiniei publice pe Ron DeSantis, guvernatorul reales al Floridei, considerat un potențial contracandidat al fostului președinte Donald Trump, la nominalizarea Partidului Republican pentru cursa prezidențială din 2024. Ce aduce nou pe scena politică Ron DeSantis? Sunt speranțe de bine legate de el?
– „Financial Times” l-a descris pe Ron DeSantis ca fiind „un Trump cu creier și fără scandal,” ceea ce pare să spună aproape totul despre guvernatorul Floridei, reales cu un scor impresionant, în timp ce oamenii propulsați de Trump au pierdut nu numai locuri în Congres, ci și poziții de guvernator. Într-adevăr, DeSantis are o minte strălucită și bine cultivată la marile universități americane Yale și Harvard, și și-a câștigat banii muncind din greu ca jurist, iar nu din speculații imobiliare dubioase (ca în cazul lui Trump), investigate astăzi de instanțe. Principala sa calitate pare a fi competența, capacitatea de a asimila o cantitate impresionantă de informații și de a le evalua judicios, ajungând la decizii pragmatice și eficiente. Așa s-a întâmplat, de pildă, în cazul dezastrelor naturale care au lovit de curând Florida. În plus, este perceput ca om serios și sobru, familist, cu trei copii și o căsnicie ce pare solidă, nicidecum un afemeiat grobian, ca Donald Trump. În același timp, DeSantis rămâne un republican populist, cu puternice accente anti-sistem, adversar al elitelor de tot felul, al străinilor, al marilor corporații și trusturi de presă. Este complet lipsit de empatie față de emigranți, pe care „i-aș lua de guler și i-aș da afară din țară”. Până și colegii săi republicani au fost neplăcut surprinși când a încărcat 50 de azilanți din Venezuela în avion și i-a expediat, fără bani și fără hrană, pe insula Martha’s Vineyard, unde își petrec vacanțele elitele democrate, ca să „le învețe minte” pe acestea din urmă. Adică, poate fi și cinic. Dar este și un luptător activ împotriva culturii „woke”, care neagă toate realizările civilizației europene și americane, pe motiv că au fost create de albi. Deocamdată, chiar și cu unele defecte, DeSantis reprezintă o speranță pentru republicani și pentru America. Dacă va deveni candidatul republicanilor pentru Casa Albă, l-ar putea învinge pe Biden, dezavantajat de vârstă și de un partid a cărui facțiune de stânga sperie o parte din electorat. Dar pentru a ajunge acolo, DeSantis va trebui să-l învingă mai întâi pe Donald Trump, ceea ce nu este ușor – dar nici imposibil.
Romanian