PRIMARII NOȘTRI
Sunt tineri, ambițioși, școliți, au deja propria afacere sau o carieră împlinită în domeniul ales: tânăra generație de primari ai României arată promițător. Aflați la conducerea satelor noastre, locuri în care au ales să se întoarcă și să trăiască, le scot din „încremenirea în proiect”, mutându-le pe șina progresului: rețele de apă și canalizare, drumuri asfaltate, grădinițe și școli, cămine culturale active și, mai presus de toate, oameni cu încredere în viitor.
Mircea Theodor Braiți are 37 de ani, conduce comuna Buteni din județul Arad din 2016 și a fost, atunci, unul dintre cei mai tineri primari din țară. Comuna este formată din satele Buteni, Cuied, Păulian și Berindia și este situată pe valea de mijloc a Crişului Alb, la intrarea în Ţara Zarandului, la jumătatea distanţei dintre municipiile Brad (jud. Hunedoara) și Arad. Tânărul primar este adeptul proverbului „Dacă vrei, poți!”.
În „Grădina de sub nuc”
– Domnule primar, merge vestea în lume că aveți foarte multe realizări cu care să vă mândriți, la Buteni!

– Ați auzit bine. Suntem singura comună din județul Arad care a câștigat un proiect important pe fonduri norvegiene, datorită căruia am schimbat întregul iluminat public. Cu fonduri AFIR am renovat trei școli și două grădinițe, dar și Căminul Cultural Buteni, și am realizat rețeaua de apă-canal, în proporție de 80 la sută. Prin PNDL, am realizat 15 km rețea de alimentare cu apă, la Păulian și Berindia, iar prin Programul „Anghel Saligny”, am câștigat un proiect de asfaltare a 12 km de drumuri comunale. Alte două proiecte de asfaltare au fost câștigate în mandatul fostului primar, lucrări pe care noi le-am continuat și sunt aproape de finalizare. Dar cel mai mult ne mândrim cu proiectele care vizează școlile din comună, în principal Școala Gimnazială „Gabriel Brola” din Buteni.
– Despre ce proiecte este vorba?
– La Școala Gimnazială „Gabriel Brola” din Buteni există un colectiv de cadre didactice foarte capabil și o directoare ambițioasă, cu care colaborăm foarte bine. Au câștigat numeroase proiecte, cărora noi le asigurăm partea de achiziții și detaliile tehnice. Astfel, au câștigat un proiect de digitalizare a școlii, în valoare de 100.000 de euro. Un alt proiect, numit „Grădina de sub nuc”, în valoare de 100.000 de lei, finanțat de Fundația Alber din Arad, a vizat amenajarea, în fața școlii primare din Buteni, a unei săli de clasă în aer liber, cu plante, cu scaune colorate, unde cei mici să poată învăța în zilele însorite. Prin PNRR, s-au obținut 180.000 de euro pentru prevenirea abandonului școlar, iar asta a însemnat dotarea unor săli de clasă smart, dar și tabere gratuite, pentru 70 de copii.
Școala are, de asemenea, și două proiecte „Erasmus”, câștigate și aproape implementate. În cadrul unuia dintre ele, 15 profesori au fost în Malta și Grecia, pentru schimb de experiență. Prin cel de-al doilea, timp de șapte ani, 140 de copii și cadre didactice din comună vor participa, în țări din Uniunea Europeană, la activități de mobilitate, între cadre didactice și copii. Vor veni la Buteni copii din Suedia, Italia, Spania și Turcia, iar ai noștri vor merge, la rândul lor, în aceste țări. Ținând cont că un an de mobilitate este finanțat cu 40-50 de mii de euro, în cei șapte ani de implementare, 350.000 euro vor intra în actul educațional pentru copiii din Buteni.
Un alt proiect vital pentru comuna noastră este proiectul depus la Inspectoratul Școlar Județean, prin care aproximativ 180 de participanți vor face parte din proiectul «A doua șansă», prin care cei care nu au absolvit zece clase au ocazia de a le finaliza. Și toate astea, prin efortul cadrelor noastre didactice, care-și concep singure proiectele, fără a apela la nicio consultanță externă. Cred că așa ar trebui să meargă lucrurile în fiecare școală din România. Mi-s foarte mândru de ei!
– Câți elevi învață în școlile din comuna Buteni?
– Avem înscriși 265 de copii, dar în comună funcționează și o grădiniță privată, unde învață încă 50 copii. Și cu educatorii de aici avem o colaborare foarte bună.
„Tinerii, în loc să plece, rămân”
– De unde vă vin banii în bugetul local? Sunt investitori în zonă?

– Banii de la contribuabili nu sunt foarte mulți, pentru că suntem în zona munților Apuseni, iar locuitorii de aici au o reducere de 50 la sută la taxe și impozite. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, am plătit din bugetul local aproximativ 200.000 de euro pentru studii de fezabilitate și proiecte tehnice, dar au fost bani „sacrificați” pentru proiecte mari, unele deja finanțate, altele așteptându-și finanțarea.
Funcționează, însă, în comună, și câteva firme mari: o brutărie, o firmă care realizează traverse de lemn, alta, de cablaje, fiecare cu aproximativ 40 de angajați, dar și multe firme mai mici, cu câte cinci-zece angajați. An de an, Consiliul Județean Arad ne-a ajutat cu sume considerabile, și țin să le mulțumesc și pe această cale.
– Sunt mulți tineri plecați din zonă, la lucru, în străinătate?
– Nu. La noi tinerii au preferat să rămână în comună, au mici afaceri, unii sunt angajați, suntem o comună activă din acest punct de vedere. Nu suntem atinși de valuri de plecări, tinerii se implică în tot ce se poate, sunt mândru de ei. De aceea, intenționăm să facem și pentru ei ceva, le pregătim două proiecte-surpriză, dar, pentru că încă nu sunt sigur de ele, încă nu le pot dezvălui.
Un viitor verde
– Ne apropiem de sfârșitul anului. Vă gândiți deja la viitor?
– Am depus, împreună cu Consiliul Județean Arad și Facultatea „Aurel Vlaicu” Arad, un alt proiect pe fonduri norvegiene, care vizează energia verde. Vom avea ateliere, vom învăța din experiența norvegienilor în acest domeniu, va fi modernizată și Școala Primară Buteni, care va funcționa pe energie verde, pe panouri foto-voltaice și pompe de căldură, cu încălzire prin pardoseală. Proiectul a obținut 100 de puncte, deci așteptăm finanțarea. Și tot în „zona verde”, colaborăm cu o firmă din Oradea pentru 120 de proiecte numite chiar așa: „Casa verde”. Jumătate dintre ele au câștigat deja finanțarea, restul sunt încă în evaluare. Deși acest gen de proiecte ar fi trebuit depuse de fiecare familie în parte, am decis să venim în sprijinul oamenilor și angajații primăriei au lucrat gratuit, pentru realizarea documentației. La final, asta va însemna 300-400 kwh pe intravilan, adică o reducere la energie de 500-600 mii euro, în cinci ani, pe lângă investiția de 500 mii euro, de la fondul de mediu. Intenționăm să regularizăm valea din satul Buteni, a cărei albie e acum secată, și, printr-o aducțiune din Valea Chisindiei, s-o transformăm, astfel încât să avem tot timpul apă curată, proaspătă, și un aspect vizual frumos. Închei „raportul” cu realizări, amintim și-un proiect ce vizează amplasarea de panouri foto-voltaice pe toate clădirile publice din comună, inclusiv pe un teren disponibil, astfel încât în următorul an să devenim independenți energetic. Și, pentru că suntem în zonă de munte, intenționăm să împădurim 80 de hectare de teren degradat, în patru zone diferite. Așteptăm să se deschidă linia de finanțare europeană pentru așa ceva.
Peisaje superbe, liniște și aer curat
– Domnule primar, e vreo diferență între ce v-ați imaginat că ați putea face, ca primar al comunei Buteni și ce ați izbutit să realizați?

– Sincer, când am candidat, am crezut că pot face foarte multe într-un timp scurt. Apoi, mi-am dat seama că asta nu era decât un vis. Lucrurile se mișcă foarte greu, birocrația e mare, stai foarte mult după aprobări, după avize, mai greșește proiectantul, mai greșim noi… Nu m-am gândit că va merge atât de greu. Tot ceea ce am făcut până acum am crezut că vom putea realiza în primii doi ani, dar iată că au trecut deja șase, și mai sunt încă multe de făcut. E și birocrația o piedică, dar și faptul că suntem un popor balcanic, iar lucrurile nu merg ca în Occident, trebuie tras de ele. Pe de altă parte, estimez ca în trei-patru ani să fie finalizată infrastructura – apă, canal, drumuri asfaltate – ca să ne putem apuca de lucruri mai frumoase, cum ar fi turismul, promovarea producătorilor locali, crearea unor zone destinate divertismentului. Ideea e că, până nu ai o infrastructură bine pusă la punct, nu te poți apuca de nimic altceva.
– De ce aș veni, ca turist, la Buteni, în județul Arad?
– Ca turist, vă invităm să veniți pentru peisajele superbe, pentru liniște și aer curat. Să vizitați Canalul Morilor, ce merge de la izvorul Crișului Alb până în Ungaria, să admirați peisajele de la Cuied, cu cele 100 de hectare de livezi noi, și să savurați gustul mâncărurilor tradiționale. Acum, de exemplu, ne pregătim deja pentru Târgul de Crăciun, care va avea loc în perioada 16-18 decembrie, unde vor veni producători locali și unde participanții se vor bucura de concerte de colinde, în toate cele trei biserici din comună – ortodoxă, catolică și baptistă.