Stresul naște boală, boala naște stres

În „cantitate” normală, stresul ne face bine, este o provocare a vieții, care ne ține activi. Te simți încordat, dar și bucuros, capabil să găsești re­zolvări. În ultima vreme, stresul pozitiv a dispărut însă din viața noastră, fiind înlocuit de stresul rău, numit știin­țific „disstres”. Alimentat permanent de amenințările lumii în care trăim – pandemii, catastrofe naturale, criză economică, război – el curge spre noi prin toate punctele cardinale ale vieții, amenințându-ne cu îne­cul. Iar frica și grija ne fac bolnavi. Stresul naște boală, boala naște stres. El a devenit dușmanul „de moarte” al omenirii, un adevăr pe care știința îl recu­noaște și caută cu disperare soluții. Până în momentul de față, nu s-a găsit însă un medicament antistres. Soluțiile țin, mai degrabă, de stilul de viață: mișcare, yoga, gimnastică chinezească, exerciții de relaxare și respira­ție, meditații, băi de pădure și plante, o alimentație bazată în majoritate pe vegetale. Remediile cu plante n-ar trebui să lip­sească din nici o casă. Luate pe termen lung, transformate în deprindere și incluse în stilul de viață, sunt un ajutor de nădej­de în lupta noas­tră coti­diană cu stresul. Leacurile care urmează sunt foarte eficiente și pot fi preparate ușor.

Tinctură de Valeriană

Ingrediente: 1 rădăcină de Valeriană, alcool (60-80%).

Preparare:   

* Se taie mărunt rădăcina de Valeriană.

* Se pune într-un borcan, umplându-l cam o treime.

* Se toarnă deasupra alcoolul (s-o acopere com­plet) și se închide bine.

* Se lasă să stea la lumină circa 6-8 săptămâni, scuturându-l o dată pe zi.

* Se strecoară tinctura, se toarnă în sticle de culoare închisă și se ține la întuneric.

Utilizare: Pentru calmare, se pun 10-15 picături de tinctură într-un pahar cu apă și se beau.

Efect: Valeriana veritabilă (Valeriana offici­nalis) este un remediu cunoscut împo­triva nervilor, folosit încă din Evul Mediu pentru tratarea insomniei. Valeriana însăși nu produce, direct, somnul. Are efect calmant, dar stimulează, în același timp, capa­citatea de concentrare și de performanță. Creează o senzație de prospețime, de liniște și de relaxare. Toate acestea îi ajută pe insomniaci să treacă la faza de somn. Cei în cau­ză adorm mai repede, dar se bucură și de o putere de concentrare și de performanțe sporite.

Fumigații cu amestec de plante

Ingrediente: Brad, Verbină, Sunătoare, Lem­nul-dom­nului, Trandafir, Levănțică, Salvie, Ienupăr, Lumâ­nărică, Smirnă și Tămâie.

Preparare:   

* Se mărunțesc, cu grijă, plantele uscate și se ames­tecă împreună cu Smirna și Tămâia.

* Se pun într-o „afumătoare” (recipient pentru afumat mirodenii), cu o lumânare aprinsă sub vas.

Utilizare: Se afumă la nevoie, după bunul plac.

Efect: Verbina, Sunătoarea, Trandafirul, Levăn­țica și Tămâia calmează iritabilitatea și au efect relaxant. Tă­mâia vindecă, în plus, spaimele și stările depresive. Bra­dul și Lemnul-domnului sunt revigorante, energi­zează și impulsionează pofta de viață. Salvia și Ienupărul purifică mintea și ajută la lămurirea unor probleme. Lumânărica ajută la „descărcarea” tensiunilor și la neu­tralizarea energiilor neplăcute. Iar Smirna ajută la calmarea spiritului.

Roll-on antistres

Ingrediente: 50 ml ulei de Jojoba, 1 pumn ace de Brad, 5-10 picături ulei eteric de Brad alb.

Preparare:   

* Se mărunțesc în mojar acele de Brad și se pun într-un borcan împreună cu uleiul.

* Se încinge amestecul pe baia de apă și se lasă să se pătrundă circa 1/2 de oră.

* Se strecoară, se adaugă uleiul eteric și se umple o sticluță cu bilă (Roll-on).

Utilizare: Se aplică pe încheieturile mâinilor în situații de stres puternic și tensionate.

Efect: Uleiurile eterice de Brad sporesc pute­rile și creează un echilibru interior. Ajută la „sor­tarea” gândurilor și la menținerea stabilității. Ule­iurile eterice au, de asemenea, efect relaxant și sunt folosite ca remedii naturale pentru redu­cerea stresului. În plus, Bradul este antioxidant, anti­bac­terian și antiseptic și ne întărește imu­nitatea și rezistența la solicitări. Roll-on-ul poate fi ținut permanent în geantă, fiind astfel la-nde­mână în zilele stresante. Uleiurile eterice acționea­ză direct și produc o sen­zație de bine asemănătoare „băii” de pădure, ceea ce acțio­nează pozitiv asupra sis­te­mului cardio-vas­cular.

Sare de baie cu Rozmarin

Ingrediente: 1 pumn de sare de mare sau de sare grunjoasă obiș­nuită, 1 lingură Rozmarin us­cat, 5-10 picături ulei eteric de Rozmarin.

Preparare:   

* Se amestecă sarea cu acele și cu uleiul eteric de Rozmarin.

* Se pune sarea astfel preparată în­tr-un lighean cu apă fierbinte și se lasă pu­țin să se răcească.

Utilizare: După o zi de muncă obo­sitoare se țin picioarele 10-15 mi­nute în apa cu sare, ca să se relaxeze. După care se trece scurt cu dușul rece peste ele și se ung – eventual – cu o cremă anti-stres.

Efect: Rozmarinul este bogat în antioxidanți care relaxează și calmează și, în plus, întăresc vasele de sânge. De aceea baia cu Rozmarin este ideală după o zi lungă și plină. Uleiurile eterice, mai ales cineolul, acționează pozitiv asupra cortizolului, hormonul stresului. Mușchii încordați și articulațiile se pot relaxa și este stimulată irigarea sanguină. Rozmarinul ne ajută să facem față solicitărilor dinafară și să învingem slăbiciunea.

Ceai anti-stres

Ingrediente: Roiniță, Levănțică, Sal­vie, Gălbenele, Mentă, frunze de Zmeur, Rozmarin, Cimbru, Trandafir.

Preparare:   

* Se usucă plantele, se mărunțesc și se păs­trează apoi în borcane.

* Se opărește 1 linguriță de plantă cu 250 ml de apă clocotită și se lasă să se infu­zeze.

Utilizare: Se savurează ceaiul după o zi de muncă stresantă.

Efect: Plantele calmante precum Roi­nița, Levănțica, Trandafirul, Menta și Roz­marinul contribuie la eliminarea presiu­nilor și la rela­xare. Salvia combate nervo­zitatea și încordarea și stopează producerea transpirației. Frunzele de Zmeur sunt re­laxante și stimulează rege­nerarea. Gălbe­nelele au proprietăți antioxi­dante și reduc stresul, ceea ce ajută organismul în procesul de regenerare a celulelor. Cimbrul detensionează și reface echilibrul sufletesc. Are efect revigorant dar și relaxant și este util în cazul tensiunilor interioare.

Vin de Roiniță

(după Hildegard van Bingen)

Ingrediente: 1 l vin alb, 15 fire de Roi­niță (tulpini), 1 lingură oțet, 250 g miere bună.

Preparare:   

* Se taie planta mărunt.

* Se încinge împreună cu vinul și se lasă să fiarbă încet, cel puțin 30 de minute.

* Se adaugă mierea și se fierbe în conti­nuare circa 2 minute.

* Se îndepărtează spuma și se încorpo­rează oțetul.

* Se spumează din nou și se toarnă fier­binte în sticle.

Utilizare: Se bea de 1-3 ori pe zi câte un păhărel de vin, după mese.

Efect: Paracelsus nu­mea Roinița „elixirul vie­ții”, iar Hildegard van Bin­gen aprecia în mod deosebit efectul calmant, cu paletă foarte variată, al plantei. Ajută în caz de oboseală, insomnie, în stările de agitație și de nervozitate și înseninează în caz de tristețe și de depresii. Este utilă peste tot acolo unde    ni s-a dereglat ritmul, este echilibrantă și relaxantă în toate situațiile de viață. Vinul de Roiniță este ideal pentru întărirea zilnică și ne „înarmează” pentru a putea lupta cu toate situațiile solicitante și stresante de peste zi.

Calmul se învață!

Pentru un om stresat, aflat per­manent în stare de frustrare sau de angoasă, calmul pare o stare inac­ce­si­bilă. Un vis. Cu toate astea, calmul se poate învăța. De pildă: în loc să beți o cafea, beți un pahar cu apă sau o infuzie aromată. În loc să învârtiți butonul tele­vi­zorului, refu­giați-vă în liniște. În loc să vă lan­sați în discuții lungi și banale, mai bine duceți-vă puțin la plim­bare. Toate momentele de pace și liniște la care vi­săm au caractere comune: con­fortul, aerul proaspăt, absența totală a stimulilor exteriori.

Confortul

Absența lui e un obstacol major în des­tin­dere. Deși par niște lucruri mărunte, o tem­pe­­ra­tu­ră in­adec­vată în casă, o mo­bilă neconfor­ta­bilă, o îm­bră­căminte nepo­trivită, un spațiu mur­dar și neîn­tre­ținut creează indis­poziție. Tem­pera­tura ideală este în jur de 20 de grade, o mobilă con­fortabilă nu înseamnă o cana­pea în care să te scu­funzi, ci un scaun sim­­­plu, cu spătar. În ceea ce pri­veș­­te vesti­men­tația, scoateți-vă pan­­tofii și îm­bră­ca­ți-vă cu ceva con­fortabil.

Aerul

V-ați întrebat vreodată de ce ne simțim atât de calmi la țară, față de oraș? Nu e vor­ba nu­mai de li­niște, așa cum pare la început, ci cal­mul e creat de spa­­țiul deschis și de aerul cu­rat. De aceea, o plim­bare pe-un drum de țară e mult mai re­con­for­tantă de­cât una pe o stra­dă de oraș, și tot de asta un birou care dă cu fe­reas­tra spre cer e mai pu­țin de­pri­mant decât acela care dă cu fereastra către un zid sau către o curte inte­ri­oară. Spa­țiul și aerul cu­rat sunt două din­tre cele mai puter­nice antido­turi împo­triva stre­sului.

Liniștea

Persoanele anxioase fug de ea. Declară că liniștea accen­tu­ea­ză stre­sul: „Am nevoie de radio ca să mă des­tind”. Nu vă lăsați in­fluențați. Dacă tânjiți du­pă pace și relaxare, căutați li­niștea. Absor­biți-o, cu­fun­da­ți-vă în ea, faceți-vă din ea un tovarăș de lungă du­­ra­tă. Numai liniștea ne aduce cal­mul to­tal. Nu o pu­teți afla în oraș? Profitați de calmul unei biserici goa­le, de pildă, și-o veți găsi. Stați câtva timp într-o strană sau așe­zați pe o bancă și nu vă gândiți la nimic. Încăr­cați-vă cu atmo­sfera binefă­că­toare a locului. Nicio liniște nu e mai deplină de­cât aceea care co­boară din cer. Doar dacă sun­teți un ateu înrăit, nu veți re­simți li­niș­tea care vă cuprin­de. Se datorează ea unei energii spi­rituale? Pro­xi­mi­tă­ții cu lumea de dincolo? Posibil. Cert este că ea există.

Liniștea, utilizată în mod creativ, este arma cea mai puternică împotriva stresului și a anxietății. Ea este prezentă în majoritatea tehnicilor de relaxare și me­ditație. Iar de la liniște la calm nu e decât un pas.

Motivația

Există momente în care, deși vă aflați în locul cel mai liniștit de pe lume, încon­jurați de un confort prin­ciar și fără să fiți deranjați de nimic, vi se pare im­posibil să fiți relaxați și senini. Explicația? Sta­­rea de bine nu ne cade din pom. Trebuie să mun­cim pen­tru ea. Să fim moti­vați. Să vrem. Trebuie să fim con­vinși că tot ceea ce facem e spre binele nostru. Cu cât vom fi mai siguri de reușită, cu atât vom fi mai aproa­pe de țelul propus.