Cele zece capcane ale bolilor iernii: Răcelile și virozele

– Imediat ce frigul și lapovița își fac apariția, omenirea se împarte în două. Jumătate din ea își duce viața normal și se pregătește să sărbă­to­rească cu veselie Crăciunul și Anul Nou, cealaltă jumătate tușește, își suflă nasul și face roșu în gât. Lor li se adresează acest articol: oa­menilor pentru care iarna nu e anotimpul zăpezii, ci al virozelor –

Atenție unde puneți mâna

Sunteți îndrăgostiți și partenerul dvs. a răcit? Îl puteți săruta fără grijă, n-aveți motive să vă temeți că veți lua guturaiul. Căci germenii au surprin­zător de puține șanse de a se trans­mite pe această cale. Așa a reieșit dintr-un studiu efectuat recent de cer­cetătorii americani, realizat cu par­ticiparea a două grupuri de studenți: unii sănătoși, iar alții bolnavi. Șai­sprezece dintre ei au fost sărutați de cei molipsiți și numai unul s-a con­ta­minat. Cum se explică? Oamenii de știință presupun că germenii patogeni ajung odată cu saliva în mediul acid din stomac, ucigător pentru ei. Și mai este ceva: pupăcioșilor proaspăt în­drăgostiți euforia iubirii le oferă un avantaj în plus: „Sistemul lor imu­nitar e puternic”. Sentimen­tele aprin­se ne fac invincibili.

În schimb, se recomandă aten­ție la atingerea clanțelor, a telefoa­ne­lor co­mune, a tastaturilor de cal­cula­tor, ca și la gestul cordial al strân­gerii de mâ­nă. Pe piele, în aer și pe aproape orice material, viru­su­rile supra­viețuiesc cu ușurință trei ore. În decurs de o oră, fiecare om își va atinge de mai multe ori nasul ori se va freca la ochi, fără să-și dea seama. Astfel, virusurile vor fi transportate, fie direct, fie pe o cale ocolită, prin canalul la­crimal, în nări – acolo unde boala ia am­ploare.

Mulți oameni, multe virusuri

Un simplu strănut face virusurile să zboare până la o distanță de patru metri, cu viteza de circa 160 kilometri oră. A­ceasta în­seamnă că, în condiții de aglo­­merație în autobuz și tramvai, într-o sală de așteptare ticsită, într-un restaurant plin sau o sală de spec­tacol, este foarte mare probabilitatea ca o persoană cu guturai să se afle prea aproape de dvs. Cu atât mai mult cu cât 10 până la 30 de virusuri cui­bă­rite în nări sunt su­ficiente pentru a declanșa o infecție. Pro­fesorul Jack Gwaltney, de la Uni­versity of Virgi­nia, e convins că și oamenii cu un sistem imunitar intact se vor in­fecta, dacă virusurile vor reuși să se fixeze pe mucoasa lor na­zală, în zona dintre nas și fa­ringe. Într-un interval de opt până la două­sprezece ore, se vor manifesta primele simp­tome de ră­cea­lă. Aceasta este și soarta unui pasager din cinci, după un zbor de două ceasuri cu avio­nul, afir­mă ace­lași specialist, sau a unui pa­sa­ger din trei, în cazul când călătorim cu tre­­nul sau me­troul. Cauza conta­mi­nă­rii în toate situațiile pare a fi veci­nă­ta­tea apro­pia­tă a călătorilor.

Un pericol: lipsa de somn

Pentru a se regenera complet, sis­te­mul imunitar are nevoie de patru-cinci ore de somn. Cine se odih­nește mai puțin devine vulnerabil: după o sin­gură noapte nedormită, limfocitele T și B, asasinii germenilor patogeni, se reduc la jumătate, precizea­ză spe­cia­liștii. Adesea, lipsei de somn i se adau­­gă și alți factori ce șubrezesc imu­­nitatea, cum ar fi al­coolul și țigă­rile, consumate într-o noapte petre­cu­tă la un chef sau în discotecă, și stre­sul, atunci când nu putem adormi din pricina unei supărări ori a grijilor.

Atenție la picioarele reci

Bine ar fi ca în locuințele noastre să avem un sistem de în­căl­zire în pardoseală sau măcar să purtăm întot­dea­una pa­puci de casă, îndeajuns de căl­duroși. Dar, de cele mai multe ori, când ne-am ter­minat treaba în bucătărie ori punem la uscat rufe mă­run­te, spălate în chiuveta din baie, constatăm că avem picioarele reci ca gheața. În mo­mentul când organismul pri­meș­te semna­lul „hipo­ter­mic”, va­sele de sânge se con­tractă. Asta în­seam­nă o cir­culație locală mai sla­bă, in­clu­siv în perime­trul nas-farin­ge, ceea ce va împiedica mucoasa nazală să funcțio­neze la parametrii optimi: în­călzire mai redusă a aerului inspi­rat, umi­di­tate scăzută, capacitate de rezis­tență diminuată.

Prea mult fast-food slăbește rezistența la boli

Hamburgerii și pizza conțin o mare cantitate de grăsimi și prea pu­ține substanțe hrănitoare sănă­toase. Cine se hrănește preponderent cu ele va ajunge, pur și simplu, la un deficit de vitamine. Una din consecințele posi­bile: celulele mucoaselor vor fi afec­­tate, iar capacitatea de rezis­tență la virusuri se va deteriora treptat.

Multe lichide

Pentru a împiedica eficient fixarea și înmulțirea germenilor, mucoasele trebuie să fie mereu u­mede. Pentru aceasta, este ne­ce­sar să consumăm o anumită can­titate de lichide (aproxi­mativ doi litri pe zi). Însă în timpul sezo­nului rece, majoritatea oameni­lor beau cu mult mai puțin, fiind­că le lipsește senzația de sete.

Încăperile supraîncălzite creează probleme

Noi petrecem peste 90% din durata unei zile în spații închise, unde sistemele de încălzire usucă ae­rul, iar acesta ne usucă mucoa­se­le. Scu­tul de pro­tecție umed-vâscos, ca­re în mod nor­mal respinge viru­su­rile, nu mai func­țio­nează co­rect. În­deosebi pro­ble­ma­tice sunt tem­pe­raturile de vară la care obiș­nuim să ne în­călzim camerele iar­na: cine stă o zi întreagă în biroul su­focant de cald, iar seara se așează în tri­cou cu mâneci scurte la tele­vi­zor, ba și ațipește lângă calorifer și doar întâmplător mai tra­ge câ­te o gură de aer proas­păt își sa­bo­tează sis­temul imunitar.

Fumatul, inamic al imunității

Țigările sunt un ade­vărat ina­­mic al imunită­ții, căci ele pre­ju­­di­ciază func­ția purificatoare a mu­coa­selor, astfel încât ger­menii nu mai sunt ex­pulzați cu aceeași ener­­gie. „Deja, pri­mul fum în­ce­tinește miș­că­rile vibra­torii ale firelor de păr din nări”, spune dr. Uehleke. Și la fumă­to­rii pasivi se observă acest efect, chiar dacă nu atât de pronunțat. Totodată, viru­­surile aderă la par­ticulele de fum și de aceea, atunci când aerul e poluat cu fum de țigară, inspi­răm un nu­măr mai mare de virusuri.

Mișcare fizică, dar fără exagerări

Nici măcar o alergare de o oră și mai mult, cu trans­piratul aferent, prin ceața umedă și rece nu ne îm­bol­năvește – dimpo­trivă, sportul și miș­carea con­sti­tuie un bun antre­nament al sistemului imunitar. Dar schim­bați-vă hainele imediat după aceea. Um­blând de colo-colo cu îmbrăcă­min­tea udă și părul ud, vă slăbiți capa­ci­tatea de autoapărare a organis­mului. Deosebit de obositoare pentru siste­mul imu­nitar sunt și trecerile repe­tate de la foarte rece la înăbu­șitor de cald, cum fac de pildă schiorii: de pe pistă în cabană, apoi din nou în tele­feric. Dăunător este și efortul fizic exa­gerat. El secătuiește sistemul imu­nitar, de aceea sportivii de perfor­man­ță sunt foarte sensibili la infecții.

Germenilor le place stresul prelungit

Stresul trăit ca o experiență ne­ga­tivă epuizează și slăbește imunitatea. Există studii care au pus în evidență faptul că persoanele stresate con­trac­tează mai ușor o răceală decât cele nestresate. Consta­tarea e vala­bilă mai ales pentru stresul prelungit, aso­ciat cu sentimente ca tristețea, teama sau nepu­tința, de pildă după despăr­țirea de cel pe care l-am iubit sau în ajunul unui examen. Însă, po­trivit unui studiu aparținând Uni­versității din Pittsburg, riscul maxim de viro­ză îl reprezintă stresul pro­vo­cat de problemele familiale sau de șomaj.

Măsuri de prim-ajutor contra virusurilor

* Încălzirea picioarelor reci – O baie la picioare de 15-20 de mi­nu­te, cu apa în jur de 40°C, ac­ti­vea­ză cir­cu­lația peri­ferică și, prin intermediul zone­lor refle­xo­ge­­ne, și pe cea a căi­lor respi­rato­rii su­pe­­ri­oare.

* Pro­tec­ție pe mij­loa­cele de trans­­port în co­mun – Nu res­­pi­rați pe gură, căci mu­coasa nazală poa­­­te stopa viru­su­rile. Purtarea unei măști de pro­tec­ție n-ar fi lipsită de sens. Ea este uzua­lă în Japonia, dar la noi ar fi pri­vită cu amuza­ment. Fo­­lo­siți, cu același suc­ces, batista.

* Aer umed pentru mucoasa nazală – Ca să asigurați umiditatea aerului din încă­peri, aerisiți-le re­gu­lat sau așe­zați prosoape u­de pe ca­lorifere. În ca­­mera de zi, tem­pe­ratura n-ar trebui să de­pășească 20°C, în dor­mi­tor sunt de-ajuns 16-18°C, doar în baie pu­tem urca până la 22°C.

* Apă cu sare în nări – Când ne dă târcoale o răceală, să tra­gem pe nări apă cu sare, ajutând astfel mu­coasa na­za­lă afectată, care nu-și mai poate în­deplini în între­gime sarcina de a se au­to­cu­răța. Clăti­rea cu apă sărată eva­­cu­ează rapid germenii și im­pu­ri­tățile.

* Cada de baie, tampon con­tra virusurilor – O baie fierbinte ne face bi­ne și stă­vilește înmulțirea viru­surilor. Răceala se vin­decă mai repe­de.

* Nu uitați de spălatul pe mâini – Într-o tabără de instrucție a ar­­ma­tei ame­rica­ne, or­di­nul „Mâi­­­nile se vor spăla de cinci ori pe zi” a re­dus cu 45% nu­mă­rul cazu­ri­lor de vi­ro­ză prin­tre recruți.