Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Modelul croat

Cum a intrat Croația în Spațiul Schengen, în vreme ce România și Bulgaria au rămas la ușă, e în continuare greu de înțeles. Vigilenții oficiali austrieci, care se erijează în mari apărători ai va­lorilor europene, în timp ce joacă „Perinița” pe la nunțile din Rusia, încearcă din răsputeri să ne convingă că Schengen e un sistem care nu func­ționează și care trebuie pus la punct înainte de o nouă extindere. Și, în timp ce ne ex­pli­că asta, votează fără probleme ex­tinderea zonei de liberă trecere cu un nou stat, Croația, aflat, mai degrabă decât România, pe ruta mi­graționistă dinspre sudul Uniu­nii spre Centrul și Vestul ei. Per­formanța Croației merită aplau­da­tă, chiar dacă, pe la colțuri, unii experți în po­litici europene su­ge­rează că guvernul de la Za­greb ar fi plătit Vie­nei „prețul corect” pentru sus­ținerea cauzei sale. Cu sau fără costuri ascunse, por­nită mult din spatele României, după sânge­ro­sul război civil din fosta Iugoslavie, Croația a bifat marile borne de politică externă înaintea țării noastre și își permite inclusiv „aroganța” de a trece la moneda unică, euro, de la 1 ianuarie 2023.

Devenită zonă turistică de vacanță, împărțită frățește de germani și americani, Croația, pe care am vizitat-o recent, în ultima noastră deplasare pe urme vechi românești, nu e, desigur, un pa­radis. Se confruntă cu un fenomen al corupției bine înfipt în societate, are o economie care stag­nează de ceva vreme, are unele dintre zonele cele mai sărace din UE și, în contrast cu asta, unele dintre cele mai scumpe stațiuni turistice, unde croatul de rând poate doar să se uite cum nemții și americanii cu bani sorb pahare de bere la 7 eu­ro unul. Dar, dincolo de toate aceste pro­bleme obiective, Croația este o țară cu „caracter”, are o mândrie și o ambiție patriotică pe care nu ai cum să nu le remarci. În toamnă, la mijloc de sep­tembrie, Croația tocmai găzduia Europenele de polo masculin. Nu doar că le găzduia, dar le și câștiga, în fața Ungariei. Acum, câteva luni mai târziu, Croația ia medalia de bronz la Mon­dialele de fotbal, după ce, ediția trecută, reușise chiar mai mult: argintul. Că ne-ar bate la baschet de ne-ar suna apa în cap nu mai încape în dis­cuție. La tenis, la fel, unde sunt, recent, finaliști de Cupă Davis…

Cum se poate ca o țară cu 4 milioane de lo­cuitori, de mai bine de 4 ori mai mică decât Ro­mânia, să exceleze la acest nivel al sporturilor de echipă, e încă mai greu de înțeles decât intrarea croaților în Spațiul Schengen. Avem, practic, o bază mai largă de selecție. Talentul nu ne-a lipsit niciodată, dovadă că la Europenele de fotbal sub 21 de ani, România lui Ianis Hagi a bătut tine­re­tul Croației cu 4-1! Bani, iarăși, avem mai mulți, suntem o țară mai mare și mai bogată… De ce nu reușim să mai dăm o generație precum cea a lui Gică Hagi și Popescu, al cărei cântec de lebădă a fost chiar o înfrângere la Mondialele din ’98, în fața Croației? De atunci, croații au dat încă do­uă generații de top, în vreme ce noi mergem din rău în mai rău. Puștii pe care tinerii noștri fot­baliști i-au snopit acum 3 ani sunt azi medaliați mondiali, în vreme ce învingătorii de atunci se chinuie prin ligi obscure ale Europei, au­to­mul­țumiți cu un salariu decent și cu res­ponsa­bilități mărunte. Ceva facem greșit și, la fel ca în dosarul Schengen, cel mai probabil e faptul că, deși avem atuuri, deși avem individualități – iar în sport, cel puțin, chiar avem! – nu știm să facem „echipă”, așa cum fac croații. Iar aici statul tre­buie să facă primul pas spre cetățeni. Statul care, știm bine, mai degrabă bagă zâzanie între noi, mai degrabă ne pune piedici, decât să ne țină lao­laltă, în jurul unor idei și idealuri.

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian